fbpx
skip to Main Content

Anul trecut va rămâne unul de referință în istoria întregii planete, schimbările determinate de pandemie restructurându-ne viața în moduri pe care cu greu ni le-am fi putut imagina înainte de martie 2020. Cu toții ne-am străduit să facem față cât mai bine procesului de adaptare, pentru a putea reduce cât mai mult pierderile și a asigura supraviețuirea. Prin acest proces au trecut și editurile. Iar pentru a înțelege mai bine povestea cu părțile ei grele, dar și cu cele frumoase, am invitat reprezentanții mai multor edituri din România la un dialog on-line despre trecut și viitor.

Repondenții panelului din această lună sunt: Iren Arsene (Director General, Editura Curtea Veche) • Claudia Fitcoschi (Brand Manager, Editura Polirom) • Sorin Lucaci (PR, Editura Herald) • Paul Părăuan (Director executiv, Editura Pagina de Psihologie) • Adina Vasile (Director executiv, Editura Publica)

Cum ați descrie piața de carte din România pandemică a lui 2020?

Iren Arsene: Această pandemie a scos la iveală cu o precizie dureroasă numeroase vulnerabilități și fisuri din sistem, cu care am fost obligați să ne confruntăm, multe dintre ele atent ascunse sub preș până în acest moment critic. Fiecare industrie, fiecare comunitate și fiecare companie au trebuit să se descurce cum au putut mai bine. A fost un adevărat test de agilitate, încredere și tenacitate. Suntem martori ai unui fel de egalizare globală și transdisciplinară, am sentimentul unei cortine ridicate peste scena lumii. 

Pe de altă parte, piața de carte din România era deja un mediu destul de complicat și dificil, lovit de multiple crize financiare trecute, fiind încă dinainte de pandemie pe ultimul loc în Europa. Ca atare, piața de carte din România este una pot spune deja rezilientă, unde puținii profesioniști care mai fac parte din ea au ales să rămână datorită pasiunii sau misiunii culturale de care se simt responsabili. În această pandemie, oamenii care alcătuiesc această piață, de la autori, la editori, redactori și graficieni, la librari și cititori, toți au perseverat cu o încăpățânare oarbă să publice și să citească, să nu se oprească. Cred că asta a fost cea mai comună reacție umană pe care am observat-o și simt că am avut-o cu toții: nu ne oprim. Putem să ne explicăm tot ceea ce ni se întâmplă cu acest argument, că nu ne-am oprit. Ăsta e filtrul prin care lumea noastră încă are sens, pentru că altfel nimic din ce s-a întâmplat anul trecut nu mai are sens de mult.

Consider că pandemia ne-a făcut să reflectăm asupra multor lucruri. Ne-am reamintit, printre altele, și faptul că unul dintre motivele pentru care citim este acela de a putea vorbi despre ce am citit. Cititul este, în același timp, un obicei și o nevoie socială fundamentală. Este o necesitate pentru a putea avea o conversație cu oameni diferiți. Citim aceeași carte pentru a avea un punct de plecare cât se poate de interesant și aprofundat despre un subiect care-i interesează pe mai mulți oameni, fie că e vorba despre aventuri imaginate, experiențe trăite în viața reală, concepte, idei sau destinul lui Baby Yoda. Cu cât citim mai puțin, cu atât nivelul discuției la nivel social e mai puțin complex și nu permite transmiterea ideilor mai complicate, indiferent de natura sau de valoarea lor. Numărul cadrelor medicale și al celor din învățământ care nu vor să se vaccineze reprezintă o consecință directă și certă a lipsei lecturii. 

Prin urmare, piața de carte va reflecta mereu nivelul și interesul nostru pentru complexitatea cu care dorim sau putem să privim lumea.

Paul Părăuan: Editura Pagina de Psihologie este o editură tânără, astfel că fiecare an a fost mai bun decât cel precedent. La fel ne-am imaginat că va fi și 2020, cu încredere deplină că va exista o creștere în ceea ce privește achiziția de carte. Noi ne bazăm pe o echipă întreagă de specialiști în alegerea titlurilor selectate pentru publicare și fiecare carte lansată are în spate un conținut în care credem. Închiderea librăriilor a generat îngrijorare, însă acesta nu a persistat. Deși vânzarea de carte a scăzut în magazinele fizice, aceasta a crescut în mediul on-line, fără a compensa scăderea vânzărilor din off-line, astfel încât, la nivel național, piața de carte a înregistrat o scădere față de 2019.

Adina Vasile: Am început anul 2020 foarte încrezători, întrucât piața de carte a crescut substanțial de la an la an, dar, în scurt timp, am devenit precauți cu planul editorial, dată fiind situația socio-economică în care ne aflam. Cred că au fost momente de panică atunci când s-au închis librăriile, când am aflat că nu se va mai organiza niciun târg de carte sau eveniment cu autori, însă cred că unii au reușit să-și schimbe planul de acțiune și să se orienteze către alte modalități prin care să ajungă la cititori. Dacă ar fi să aleg un cuvânt, acela ar fi „prudență“.

Sorin Lucaci: Pentru că a fost un an provocator, în care unele industrii au fost nevoite să se reinventeze și să se adapteze la schimbare, la noile condiții care au impus o serie de restricții, putem spune că piața de carte din 2020 a fost una atipică și total diferită de anii precedenți. Lipsa evenimentelor culturale, a lansărilor de carte, lipsa târgurilor tradiționale de profil au dus la o scădere drastică a vânzărilor în 2020. Oricum, și înainte de anul trecut, piața de carte din Romania era vitregită de consumul foarte scăzut al cărților publicate.

Claudia Fitcoschi: Într-o continuă adaptare la provocările pandemiei. Probabil că „provocare“ este cuvântul care definește cel mai bine anul 2020 și tot ce a adus acesta industriei de carte și nu numai. Deja o piață fragilă, cu resurse puține și mereu în căutare (dar și formare) de noi cititori, piața de carte autohtonă a avut de suferit foarte mult, fără doar și poate. Și încă mai are. Starea de urgență a însemnat, după cum știm, închiderea librăriilor fizice și limitarea vânzărilor la mediul on-line (librării și site-urile editurilor), adică o scădere considerabilă a vânzărilor pentru întreaga industrie, probabil irecuperabilă sau, în orice caz, greu recuperabilă prea curând.

Cum a făcut față editura pe care o reprezentați închiderii librăriilor și restricțiilor sociale?

Paul Părăuan: Am luat măsuri care să crească vânzările în mediul on-line, încercând să compensăm lipsa vânzărilor din librării. Am desfășurat campanii promoționale, reduceri, am lansat titluri noi în plină pandemie. Am continuat activitatea mai intens, mai conștient și cu mai multă pasiune, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Eforturile de a ajunge la cititorii noștri au fost mai intense, dar satisfacția a fost pe măsura pasiunii depuse.

Claudia Fitcoschi: În ce ne privește, nu a existat o perioadă propriu-zisă de izolare. Ne-am continuat neîntrerupt activitatea editorială, chiar dacă la un nivel ceva mai redus în starea de urgență și în cea de alertă, respectând cu strictețe normele de protecție impuse de noul context pandemic. Dificultățile de difuzare și promovare au fost inevitabile, la fel și scăderea vânzărilor. Politicile și strategiile de promovare folosite pentru noutățile noastre au fost considerabil modificate de noul cadru, în sensul dezvoltării componentei on-line a acestora. Deși atipic și plin de provocări pentru întreaga industrie de carte, 2020 a fost un an prolific pentru Polirom, peste 450 de noi titluri regăsindu-se la final de an aniversar – 25 de ani de existență – în portofoliul editurii. Polirom a continuat să-și dezvolte principalele linii editoriale, respectându-şi statutul de editură generalistă de prim rang, cu peste 8 000 de titluri publicate până în prezent în cele mai îndrăgite colecții și din cele mai variate domenii.

Adina Vasile: Noi ne-am orientat către vânzările din mediul on-line, am alocat mai mult timp și resurse pentru propriul site. O parte din evenimente s-au mutat on-line și am reușit să găsim o modalitate de colaborare. Nu ne-am dorit, dar am fost forțați de împrejurări să găsim alte căi prin care să ajungem la cititorii noștri. Anul 2020 ne-a arătat că putem fi inventivi, că avem idei și resurse să ne descurcăm în situații de criză. 

Sorin Lucaci: Editura Herald a încercat și chiar a reușit să se recalibreze și să se adapteze la noile condiții impuse de închiderea librăriilor și de restricțiile sociale. Mediul on-line și, în general, tehnologia au oferit, în 2020, foarte multe oportunități și alternative la mediul off-line (lansări de carte în librării). Cine a profitat de mediul on-line a avut de câștigat din punct de vedere al expunerii și al conținutului oferit cititorilor, chiar dacă, momentan, cifrele în vânzări nu sunt foarte încurajatoare. Editura Herald a păstrat permanent legătura cu cititorii prin intermediul evenimentelor on-line (dezbateri, interviuri, materiale) realizate pe platformele Zoom sau Skype.

Iren Arsene: Pentru noi, cea mai mare provocare a fost să facem față crizei sanitare. Încă din primul moment, am pus accentul pe siguranța mediului de lucru și pe crearea unor condiții în care editura să-și poată desfășura activitatea. Întreaga firmă a fost reorganizată pentru ca angajații să poată lucra de acasă și în condițiile cele mai sigure posibile. 

℗PUBLICITATE



Apoi, soluția la care au apelat mulți în această pandemie nu mai este o surpriză pentru nimeni: este vorba despre prezența on-line. Multe industrii au trebuit să se adapteze rapid, indiferent de nivelul de pregătire sau de resurse, și să-și asigure o prezență cât mai vizibilă și relevantă în mediul digital. 

Cu siguranță on-line-ul nu poate și nici nu trebuie să înlocuiască librăriile, dar, în acest context cu adevărat excepțional, s-a dovedit a fi un mediu extrem de versatil. Ca să vorbim și despre surprize plăcute, trebuie menționat că lansările de carte și târgurile de carte on-line sunt cu siguranță interesante și interactive, reușind să atragă atenția unui public mult mai numeros. În 2020 au avut loc lansări ale multor edituri, evenimente cu peste o mie de participanți, ceea ce se întâmplă extrem de rar într-o librărie. În acest an, publicul a avut ocazia să aibă un dialog direct atât cu autorii, cât și cu editorii sau librarii. Și credem că asta a făcut parte din energia necesară pentru a ține lucrurile în mișcare. Evident, dacă vorbim despre întreaga piață, va fi nevoie de mult mai multă susținere pentru ca sectorul cultural să poată face în întregime acest salt al digitalizării.

Care a fost cartea cea mai căutată în 2020 la editura dvs.?

Adina Vasile: Cartea cea mai căutată a fost Dopamina. Despre cum o singură moleculă din creierul nostru controlează iubirea, sexul și creativitatea – și va hotărî soarta omenirii de Daniel L Z. Lieberman și Michael E. Long. În această carte, profesorul și psihiatrul Daniel Z. Lieberman și conferențiarul Michael E. Long vin cu o teorie care are potențialul de a ne schimba viața: o bună parte din viața noastră are o componentă nebăgată în seamă până acum, care explică o serie largă de comportamente despre care se credea că nu au nici o legătură unele cu altele. Dopamina, ca substanță, este considerată a fi sursa comportamentelor și a ideilor noastre culturale fundamentale – și a progresului însuși. 
Si cartea lui Iancu Guda, Economia în vremea coronavirusului, a fost la mare căutare, pentru că ne-am dorit să înțelegem mai mult din ceea ce se întâmplă în plan economic, cum suntem afectați și cum putem să luăm decizii mai bune.

Paul PărăuanSuflete de sticlă, scrisă de Gáspár György, este o carte care a fost foarte bine primită de publicul nostru. A înregistrat recorduri de vânzări, devenind în scurt timp bestseller și fiind în topul celor mai vândute titluri și la partenerii noștri. În momentul în care cartea a fost gata de lansare, librăriile încă erau închise, dar entuziasmul și intuiția ne-au făcut să luăm decizia de a nu mai aștepta vremuri mai bune.

Claudia Fitcoschi: În topul celor mai vândute titluri Polirom în anul 2020, top condus de istoricul israelian Yuval Noah Harari, se regăsesc clasici ai literaturii universale, voci importante ale literaturii universale contemporane, câțiva dintre cei mai îndrăgiți scriitori români contemporani, câteva dintre cele mai îndrăgite apariții dedicate cititorilor juniori, precum și cele mai râvnite titluri nonfiction. Mai jos, găsiți un top al celor mai vândute titluri Polirom în 2020, iar pe site-ul editurii veți găsi topuri pe mai multe secțiuni: autori români nonficțiune, autori străini nonficțiune, literatură română, traduceri din literatura universală, literatură pentru copii. Top 10 cele mai vândute titluri Polirom în anul 2020: Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omeniriiHomo Deus. Scurtă istorie a viitorului21 de lecții pentru secolul XXI. George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, D. Salinger, De veghe în lanul de secară, Harper Lee, Să ucizi o pasăre cântătoare, Elif Shafak, Fetița căreia nu-i plăcea numele său, George Orwell, Ferma animalelor, Haruki Murakami, Pădurea norvegiană, Albert Camus, Ciuma;

Iren Arsene: Am avut două cărți la egalitate și cred că, dacă ținem cont de domeniile abordate de ele, putem să intuim destul de ușor și motivația cititorilor de a le alege. Prima este Tată bogat, tată sărac, de Robert Kiyosaki. Succesul ei arată interesul crescând și, desigur, justificat al oamenilor de a se documenta și de a citi despre educația financiară. A doua este Inteligența emoțională, de Daniel Goleman, cartea de referință pentru un concept pe care este din ce în ce mai necesar să-l înțelegem și care are un rol esențial în menținerea sănătății noastre mintale. 

Sorin Lucaci: Multe cărți din portofoliul editurii Herald au fost căutate, dar cel mai mare succes l-au avut cărțile de psihologie si psihoterapie, oarecum firesc în condițiile în care anul trecut oamenii s-au confruntat cu multe probleme de natură psihoemoțională: depresie, anxietate, atacuri de panică, gestionarea necorespunzătoare a emoțiilor. Aș aminti două titluri foarte solicitate: Copiii adulți ai părinților imaturi emoțional din colecția Psihopractica și Știinta Artei Psihoterapiei, de Allan Schore, din colecția Psihoterapia.

Cum considerați că va arăta anul 2021 în ceea ce privește comportamentul cititorilor din România?

Iren Arsene: Cred că urmează un an dinamic, în care publicul va căuta să se ancoreze într-o nouă realitate și va încerca să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă. Nevoia de informare corectă devine o nevoie fundamentală în această perioadă numită „post-adevăr“. Din ce în ce mai mulți oameni vor descoperi sau redescoperi cărțile. Și din ce în ce mai mulți vor afla că literatura de nonficțiune și așa-numitele cărți de dezvoltare personală sunt lecturi obligatorii pentru orice societate matură.

Sorin Lucaci: E destul de greu să facem previziuni despre cum va arăta anul 2021 în ceea ce privește comportamentul cititorilor din România, mai ales că acest lucru ține de factori externi. Când vom scăpa de pandemie sunt șanse, premise, ca industria cărții să-și revină puțin, iar cititorii să revină la comportamentul firesc de lectură, ceea ce înseamnă că librăriile și târgurile de carte pot să-și reia activitatea normală. Dar piața de carte din România va resimți mult timp de acum încolo efectele anului 2020.

Paul Părăuan: Credem că va fi mai bun. Pandemia ne-a dat de furcă tuturor, ne-a arătat cât suntem de puternici și ne-a arătat care ne sunt limitele. Deși restricțiile și libertatea de mișcare vor intra pe un făgaș asemănător cu cel pe care înainte îl consideram normal, oamenii vor citi în continuare, lectura nu va fi abandonată, iar noi vom continua să alegem să publicăm cele mai bune cărți de parenting, psihologie relațională și de cuplu pentru cititorii noștri. Planul editorial pentru 2021 este unul mult mai bogat decât cel din anii precedenți și așteptăm cu mult entuziasm să ajungem cu aceste titluri noi in casele cititorilor noștri. 

Adina Vasile: Începem anul cu o doză de optimism, va fi un an mai bun, dar suntem pregătiți pentru schimbare. Cred că de la jumătatea anului 2021, lucrurile vor intra, ușor, pe un drum mai predictibil, poate contextul va permite și organizarea târgurilor de carte, iar noi ne vom bucura să ne reîntâlnim cu cititorii noștri. 

Claudia Fitcoschi: Probabil foarte asemănător cu anul 2020, cel de după momentul declanșării epidemiei de coronavirus în România, când au apărut restricțiile sociale și când, inevitabil, cumpărătorul de carte și-a îndreptat atenția mai mult către on-line, deși, așa cum au arătat-o vânzările și după cum am menționat și mai sus, on-line-ul nu a recuperat decât parțial vânzările pe care le-ar fi adus, în mod obișnuit, off-line-ul.

Librăriile virtuale au câștigat un segment important din piața de cumpărători de carte din România – și probabil că vor păstra acest segment și în noul an. Însă pe această piață, librăriile fizice au reprezentat și încă mai reprezintă nu numai sursa unui procent dominant din vânzările generate de carte, ci și locul întâlnirilor dintre scriitori și cititori, scriitori și librari, cititori și librari, cei din urmă jucând încă un rol foarte important în drumul pe care îl parcurge o carte de la autor la cititorii săi.

Cum se vorbește foarte mult despre o nouă normalitate post-pandemică, așa credem că se poate vorbi și despre un nou comportament al cititorilor și cumpărătorilor de carte (din România și de pretutindeni) și rămâne de văzut cum va modifica acesta dinamica off-line-on-line în piața de carte autohtonă.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Back To Top
×Close search
Caută