fbpx
skip to Main Content
Papa Francisc Oferă întregii Lumi Un Nou Exemplu De Umanitate

Vestea bună care a făcut zilele acestea înconjurul lumii a plecat de la Vatican. Papa Francisc a transformat Pallazo Migliori în adăpost pentru săraci. Aflat în apropierea Pieței și Bazilicii Sfântul Petru din Roma, acesta și-a căpătat numele de la familia care l-a construit, în 1800, deși ulterior a fost cumpărat de Biserica Catolică, în 1930.

În trecut, clădirea a servit (vreme de 70 de ani) ca sediu al ordinului religios Calasanziane, ce le oferea sprijin, dar și adăpost mamelor singure.

În prezent, sub binecuvântarea Papei Francisc, reprezintă un cămin pentru 50 de rezidenți, cazați în cele 16 dormitoare primitoare pe care le deține. Totodată, aici pot dormi, mânca, dar și învăța, cele peste 50 de persoane fără adăpost (bărbați și femei, deopotrivă).

Intervievat de către NBC News, unul dintre beneficiari, Mario Brezza (un om în vârstă de 53 ani, cu care viața nu a fost prea darnică și care în prezent are picioarele amputate din cauza unei boli nemiloase), preciza: „Acest loc înseamnă mai mult decât «acasă». Este foarte diferit de celelalte adăposturi – unde, uneori, te simți ca un animal într-un grajd aglomerat.“

℗PUBLICITATE


Dat fiind amplasamentul palatului, acesta ar putea constitui o excelentă afacere imobiliară pentru Biserică. Însă merită subliniat faptul că această instituție veche de 2000 de ani dovedește că, dincolo de criticile aduse de-a lungul timpului, e capabilă să-și îndeplinească menirea pentru care a fost creată. Fiindcă și azi, când privim în jur, vedem oameni iritați, încruntați, care, în graba vieții, nu mai sunt atenți la nevoile și lipsurile celor din jur.

Un astfel de exemplu merită prezentat și mai ales urmat de fiecare dintre noi, pentru a fi replicat în comunitatea în care trăiește. Nu este nevoie să ne îndreptăm mereu privirile către autorități, așteptând ca ele să facă ceva. Într-adevăr, instituțiile dispun de mai multe pârghii pentru a schimba starea de fapt a societății. Totuși, să ne gândim la ce putem oferi și face noi înșine pentru cei care sunt mai nevoiași decât noi.

Poate că se întâmplă să avem mai mult decât cel de alături. De aceea, nu strică să oferim un gând încurajator, o vorbă bună sau un simplu zâmbet pentru cei în preajma cărora ne ducem traiul. Este necesar doar să deschidem ochii și sufletele, deoarece suntem cu toții oameni și avem nevoi fizice și emoționale, dar și nebănuite resurse – pe care le putem accesa doar dacă lăsăm cale liberă umanității din noi.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută