fbpx
skip to Main Content

Utilizăm termenul de „iubire“ atât de des în limbajul nostru cotidian, încât uneori avem impresia că a devenit ceva lipsit de însemnătate. În realitate, faptul că folosim același termen pentru a defini lucruri diferite (iubirea față de partener este diferită de iubirea față de un prieten), dar care presupun o legătură pozitivă între două entități, denotă faptul că iubirea reprezintă pentru noi ceva esențial, central și puternic. Totodată, chiar dacă este ceva important și definitoriu pentru ființa noastră, iubirea ca orice aspect atins de subiectivitatea și individualitatea umană este diferită de la un cuplu la altul. 

Mai mult decât atât, iubirea este un element viu care, deși nu îmbătrânește și nu obosește, cu siguranță „odată cu trecerea timpului“ se transformă, devenind altceva. Astfel, se pot identifica cel puțin două criterii după care să diferențiem iubirea: individualitatea partenerilor din cadrul unui cuplu și trecerea timpului. 

Pentru a găsi un răspuns în ceea ce privește aceste diferențe, psihologul Robert Sternberg a căutat principalele componente ce intră în alcătuirea iubirii astfel încât, plecând de la aceste elemente de bază, să se poată apleca asupra detaliilor. Sternberg nu numai că a descoperit aceste componente, dar a reușit și să le formuleze într-o teorie interesantă numită Teoria Triangulară a Iubirii. Conform acestei teorii, iubirea este alcătuită din trei componente: pasiuneaintimitatea și angajamentul.

Pasiunea

Pasiunea este atracția fizică și emoțională față de celălalt. Ea este apanajul începuturilor relațiilor amoroase, acea componentă a iubirii care este cel mai des popularizată prin intermediul filmelor, reclamelor și cântecelor. Totuși, prezentarea repetată doar a acestei componente a iubirii poate conduce la dezvoltarea unui set de așteptări nerealiste în ceea ce privește caracteristicile iubirii și a felului în care ea evoluează în timp. Această componentă a iubirii creează ușor dependență deoarece modificările care se produc la nivel hormonal și la nivelul creierului ne determină să percepem diferit lumea și implicit pe noi (ex. suntem mai puternici, mai buni etc).

Deoarece principala funcție a pasiunii este „să aducă împreună“ până partenerii ajung „să se cunoască mai bine“ (intimitate), ea compensează prin intensitate ceea ce îi lipsește este durata și profunzimea. Pasiunea se instalează în interiorul minții și inimii mult mai ușor decât intimitatea și angajamentul la începutul relațiilor, însă odată cu trecerea timpului și cu înaintarea în vârstă, devine un element secundar ce are nevoie de constante acțiuni de revitalizare.

Intimitatea

Intimitatea face referire la acele relații bazate pe încredere, disponibilitate emoțională și libertatea de a fi autentici. În cine avem încredere astfel încât să îi putem spune secretele și vulnerabilitățile noastre sau să putem fi autentici fără teama de a fi evaluați, criticați sau analizați? Intimitatea se află la baza tuturor relațiilor umane semnificative, indiferent că vorbim despre relațiile de atașament dintre mamă și copil sau despre relațiile de prietenie începute în copilărie.

Intimitatea se dezvoltă odată cu pasiunea, dar, spre deosebire de aceasta, ea nu scade în intensitate ci prezintă tendința de a fi constantă după ce partenerii au cam aflat tot ce se putea afla. Principalii dușmani ai intimității active sunt „obișnuința“ în relație, lipsa de interes față de persoana celuilalt și senzația de predictibilitate în ceea ce privește acțiunile celuilalt. Toate acestea au ca principală sursă faptul că partenerii se cunosc destul de bine și nu mai există suficiente elemente care să le atragă atenția și să-i facă curioși. Acest somn al intimității indus adesea de activitățile cotidiene hipnotice este denumit de Sternberg „intimitate latentă“. Totuși, când relația este amenințată (separare, boală, moarte etc.), partenerii sunt surprinși de intensitatea emoțiilor resimțite, deoarece abia atunci conștientizează cât de puternică este legătura intimă dintre ei.

Angajamentul

Angajamentul este decizia asumată de a iubi partenerul și de a menține această dragoste de-a lungul timpului. În general, căsătoria este modalitatea prin care o persoană poate promite iubirea sa unei alte persoane având la bază o decizie conștientă. Aceste două aspecte nu sunt întotdeauna concomitente sau obligatorii. De exemplu, oamenii pot decide să iubească pe cineva, dar fără să-și asume acest angajament pe termen lung. Mai mult, oamenii își pot asuma angajamentul de a menține relația pe termen lung, dar fără să admită în mod conștient că iubesc persoana din fața lor.

Din combinarea celor trei elemente rezultă opt tipuri diferite de iubire. Totuși, trebuie reținut că realitatea relațională nu este niciodată atât de „precisă“ ca în teorie și chiar dacă o relație se apropie de definiția unui anumit tip de iubire, este foarte puțin probabil ca relația respectivă să reprezinte fidel acel tip. De exemplu, dacă suntem implicați într-o relație intimă, acest sentiment poate conduce la augmentarea pasiunii sau la augmentarea angajamentului, posibilele direcții depinzând de acțiunile pe care le vom face împreună în cadrul relației. La rândul lor, acțiunile sunt rezultatul modului în care fiecare dintre noi înțelege intimitatea, pasiunea și angajamentul, iar modul în care înțelegem intimitatea, pasiunea și angajamentul este puternic influențat de relațiile semnificative din viața noastră.

℗PUBLICITATE


În tabelul de mai jos sunt prezentate cele opt tipuri de iubire, așa cum le-a gândit Sternberg.

 IntimitatePasiuneAngajament
Lipsa iubiriinununu
Prieteniadanunu
Îndrăgostireanudanu
Iubirea „goală“nunuda
Romantismuldadanu
Camaraderiadanuda
Iubirea „explozivă“nudada
Iubirea „desăvârșită“dadada

Sumarizând tabelul, dacă nicio compomentă nu este prezentă, rezultatul este lipsa iubirii și poate trebuie să mergem și să batem la alte uși. Dacă nivelul de intimitate este mare, dar lipsesc celelalte două componente, felicitări, ai în față un prieten bun. Nu se știe când avem nevoie de o ureche care să ne asculte, dacă am devenit „agitați“.

Prezența solitară a pasiunii indică un singur lucru, ne-am îndrăgostit și e posibil să nu mai gândim cum trebuie pentru că fluturii au ajuns din stomac în creier. Iubirea „goală“, după cum sugerează și denumirea, este atunci când nu mai vrem și nu mai putem să împărtășim lucruri cu cel de lângă noi, însă avem anumite obiective externe care ne țin împreună: copiii, livada cu nuci etc. Dacă intimitatea și pasiunea sunt principalele ingrediente ce ne aduc împreună, atunci e posibil să trăim o frumoasă poveste romantică. Însă trebuie să avem grijă deoarece sabia angajamentului atârnă deasupra noastră și nu știm cu ce capăt o să cadă.

Camaraderia este lipsită de atracția fizică și de pasiunea orelor în care ne sorbim din priviri, însă are tot ce-i trebuie pentru a fi o iubire puternică. Totodată, camaraderia mai poate fi un upgrade al relațiilor noastre de prietenie. Îl mai ții minte pe acel văr care într-o seară și-a întâlnit iubirea vieții și peste 3 săptămâni s-a căsătorit, ei bine „suferea“ de iubire explozivă deoarece avea pasiune și angajament însă avea deficit de intimitate.

Iubirea desăvârșită este atunci când reușim să performăm suficient de bine la toate cele trei componente. Este mai degrabă un ideal. Așa că trebuie să fim blânzi cu noi și cu relațiile noastre, nu de altceva, dar am auzit că  perfecțiunea nu este pentru oameni. 

Pot fi luate în calcul mai multe nuanțe ale acestor triunghiuri ale iubirii  (intensitatea fiecărei competențe, diferența dintre sentiment și acțiune în ceea ce privește fiecare componentă etc), însă, dincolo de aceste detalii tehnice, mi s-ar părea interesant ca în încheiere fiecare dintre noi să încerce să-și răspundă la următoarele întrebări:

  • Analizând grosso modo, care tipologie relațională se aplică cel mai bine relației mele de cuplu?
  • Ce reprezintă pentru mine și pentru partenerul meu angajamentul în cadrul relației?
  • Care sunt acțiunile prin care ne manifestăm intimitatea în cadrul relației?
  • În ce ar consta un upgrade al pasiunii?

Mult succes și relații cât mai împlinite!

Marius Rusu

Este psiholog clinician și un împătimit călător în lumea interioară a sinelui, a relațiilor interumane și a dezvoltării psihice a copiilor și adolescenților. Fiind un umanist convins crede în capacitatea oricărui om de a se autodefini ca persoană, de a evolua și de a deveni varianta lui mai bună în toate contextele – individual, social și comunitar.

Back To Top
×Close search
Caută
#ZiuaAutorului
🎂 Azi o aniversăm pe EDITH EVA EGER.
Cartea autoarei, „Alegerea“, are astăzi preț special, cu 25% discount față de prețul afișat.
La mulți ani!
x