fbpx
skip to Main Content

În ultima perioadă, cu toții trecem printr-o provocare aparte. Timpul pare să se fi oprit în loc, iar noi trăim o viață plină de limitări. Astăzi, poate mai mult ca oricând, ne dăm seama cât de valoroasă este libertatea. Libertatea de a ne urca într-un tren, într-o mașină sau într-un avion și de a merge la mare sau la munte. Astăzi, ne dăm seama cât de important era pentru noi să ne putem vizita familia de Paști. Astăzi, chiar dacă suntem genul care nu își serbează ziua de naștere cu prea mulți prieteni, ne dăm seama că ziua noastră e o sărbătoare care pare să fie mai săracă, atunci când nu o putem împărtăși. Cei care încă nu au învățat că sănătatea, oamenii dragi nouă și libertatea sunt lucrurile fără de care nu putem trăi au ocazia să își redefinească prioritățile. Sunt convinsă că mulți fac acest lucru și mi-aș fi dorit ca această lecție să nu doară. Dar, din păcate, noi, oamenii, ajungem să apreciem ce-am avut abia atunci când pierdem acel ceva. Din fericire însă, această perioadă va trece și ne va face mai puternici. Lucrurile vor reveni la normal și ne vom putea bucura de oameni, locuri și libertate. Ce putem face însă, pentru a fi bine până atunci?

Pandemia prin care trecem în acest moment este o experiență favorabilă pentru dezvoltarea simptomelor de anxietate. Nu fiecare persoană se va confrunta cu anxietatea, însă dacă ne confruntăm noi înșine sau avem prieteni care se confruntă cu această problemă, trebuie să știm că noi putem face ceva pentru a ne simți mai puțin anxioși și a fi mai bine.

Anxietatea e o stare normală. Ea ne ajută să supraviețuim și să ne protejăm de lucrurile care ne pot face rău. Atunci când percepem ceva din mediu ca fiind amenințător, organismul nostru se va mobiliza pentru a face față acelei situații. Dar ce ne generează anxietate? În zilele acestea, anxietatea noastră poate fi generată de pandemie. SARS-CoV-2 este un virus despre care știm prea puține. Cercetătorii din întreaga lume depun eforturi uriașe, în fiecare zi, pentru a înțelege mai multe despre acest virus și a putea oferi informații valoroase populației și medicilor care tratează pacienții afectați de COVID-19. Noutatea și lipsa de control dintr-o anumită situație, precum și sentimentul că statul (sau noi) duce lipsă de resursele necesare pentru a face față acestei situații pot genera anxietate. Noi ne aflăm în această stare perfect normală. Trec câteva zile, trece o săptămână, trec două sau trei săptămâni. Simțim cum organismul și psihicul nostru, aflate în stare permanentă de vigilență, încordare și mobilizare, devin tot mai slăbite. Ne simțim tot mai agitați, nervoși, anxioși, obosiți. Ce putem face, în punctul acesta?

Probabil, cu toții suntem de acord că cel mai important lucru pe care îl putem face este să ne informăm. Dar cât de necesară și cât de dăunătoare poate fi informarea? Atunci când suntem înconjurați de incertitudine, avem tendința de a urmări toată ziua știrile, de a citi articole care să ne ajute să ne informăm sau de a naviga pe Facebook pentru a descoperi lucruri noi. Vedem cum prietenii noștri distribuie știri legate de tineri care s-au îmbolnăvit sau de condițiile din spitale. Experții în sănătate mentală atenționează asupra faptului că expunerea noastră în mod repetat la informații legate de evenimente cum ar fi pandemia poate duce la creșterea nivelului de anxietate. Putem observa cum mass-media accentuează evenimentele negative și potențialele amenințări. Limbajul non-verbal al prezentatorilor de știri, textul îngroșat de pe ecrane, reportajele în cadrul cărora sunt prezentate cazurile grave de COVID-19, numărul deceselor afișat mereu pe ecran – toate acestea reprezintă indicatori care ne declanșează și mențin starea de alertă. Scopul acestui tip de știri este acela de a motiva oamenii să se mobilizeze și să asculte recomandările autorităților, pentru a avea grijă de sănătatea lor și a celor din jur. Un efect secundar al acestui mod de comunicare folosit în mass-media este însă faptul că ne poate face să ne simțim copleșiți și anxioși. Această anxietate nu ne ajută. Dar ce ne ajută?

Să ne informăm din surse sigure, o dată sau de două ori pe zi

Este foarte important să ne informăm din surse sigure și științifice. Putem, de exemplu, asculta știrile sau putem citi recomandările autorităților, postate pe paginile oficiale ale acestora. Trebuie să știm cum să ne protejăm noi și cum să îi protejăm pe cei dragi, însă pentru a face acest lucru este suficient să ne informăm o dată sau de două ori pe zi. Nu este recomandat ca știrile să ruleze mereu pe fundal. Dacă avem copii, ei trebuie protejați în mod special de aceste informații din mass-media. Este important și corect să le explicăm situația actuală într-un limbaj pe care să îl poată înțelege, însă fără să îi alarmăm.

℗PUBLICITATE


Să facem sport, chiar și acasă

Activitatea fizică favorizează reducerea simptomelor de anxietate și depresie. Cum se întâmplă acest lucru? În timp ce facem exerciții fizice și imediat după, creierul nostru secretă mai multă noradrenalină, dopamină și serotonină – neurotransmițători importanți pentru starea noastră de bine. Activitatea fizică duce, de asemenea, la o îmbunătățire a fluxului de sânge și o creștere a nivelului de oxigen din creier. Dacă vrem să fim activi fizic, găsim foarte multe exerciții accesibile gratuit pe YouTube. Realizarea acestor exerciții ne ajută să ne simțim plini de energie și optimiști, ne îmbunătățește calitatea somnului, ne ajută să avem mai multă încredere în noi și, nu în ultimul rând, ne întărește sistemul imunitar.

Să învățăm să respirăm corect

Un alt lucru important pe care îl putem face este să învățăm să respirăm corect. Atunci când simțim anxietate, suntem de cele mai multe ori într-o stare de hiperventilație – în care respirăm mai alert, mai sacadat și mai superficial. O respirație sănătoasă, abdominală ne ajută să reducem anxietatea și depresia, să ne creștem nivelul de energie, să ne întărim sistemul imunitar și să reducem presiunea arterială. Putem, de exemplu, număra până la 4 în timp ce respirăm, ne ținem respirația pentru 1 secundă și apoi numărăm până la 5 în timp ce expirăm. În timpul inspirării, abdomenul este cel care trebuie să își mărească volumul, și nu pieptul. Dacă facem acest exercițiu timp de 5 minute dimineața și 5 minute seara, ne vom simți mult mai liniștiți după doar câteva zile.

Să ne distanțăm temporal

Dr. Ethan Kross, profesor de psihologie în cadrul University of Michigan, susține faptul că distanțarea temporală ne poate ajuta să facem față anxietății, în contextul pandemiei. Distanțarea temporală este o strategie de reglare emoțională cu un grad ridicat de eficiență. Atunci când ne gândim la viitor, ne putem gândi la viitorul imediat (următoarele zile sau săptămâni) sau la viitorul îndepărtat (următoarele luni sau ani). Când de distanțăm temporal și ne gândim la cum va arăta viața noastră peste câteva luni, un an sau doi, reușim să ne lărgim perspectiva și să privim situația în ansamblul ei. Putem vedea că ceea ce trăim astăzi nu este permanent, ci trecător. Ne putem imagina pe noi înșine peste un an sau doi și ne putem gândi cum ne-am simți atunci, privind în urmă la noi cei de acum. Privind în urmă, vom realiza că emoțiile negative trăite de noi astăzi nu au fost chiar atât de intense și că am reușit să trecem cu bine prin această situație.

Alexandra Huh

Alexandra Huh este psiholog clinician, doctorand în cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj, pasionată de oameni, neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Back To Top
×Close search
Caută