fbpx
skip to Main Content
Pentru O Viață Mintală Sănătoasă, Fiți Vocali!

Pentru o viață mintală sănătoasă, fiți vocali!

Suntem lăsați să ne exprimăm, să plângem, să ne dezvoltăm și să experimentăm cât suntem mici. Cu cât strigătul este mai puternic, cu atât se atinge pragul maxim, cu atât suntem încurajați că facem bine ceea ce facem, iar de cealaltă parte, ca părinți, suntem fericiți că există hiperactivitate în casă ca simbol al normalității. Așadar, familia râvnește ca cel mai nou membru al familiei să scoată cele mai înalte sunete, dar, pe măsură ce acesta crește, în antiteză, atât părinții, dar mai ales școala, ne învață să ne potolim tonalitatea, considerând că asta este dovada clară de educație realizată ca la carte.

Însă ceea ce foarte mulți adulți uită să ia în calcul, pe parcursul coordonării și găsirii făgașului creșterii copilului lor, este sănătatea mintală a acestuia. Iar acest subiect a devenit o necesitate și în materie de sănătate publică, cu precădere în Europa. Școala reprezintă, de cele mai multe ori, principala sursă de bullying, care, pe parcursul timpului, lasa urme adânci în sufletele și în gândirea tinerilor. În urmă cu un deceniu, Direcția Generală de Sănătate și Protecție a Consumatorilor din cadrul Comisiei Europene a publicat o carte verde ce pune accentul pe dezvoltarea unei strategii europene privind sănătatea mintală. Conform Alianței Naționale a Sănătății Mintale, aproximativ  43,8 milioane de adulți din SUA au experimentat an de an diverse forme ale acestei afecțiuni, dintre care doar 40% dintre ei au primit tratament anul trecut.

Sănătatea mintală este caracterizată de Organizația Mondială a Sănătății drept „o stare de bine în care fiecare individ își poate atinge potențialul, poate face față factorilor de stres normali din viață, poate lucra sau studia productiv și fructuos și își poate aduce contribuția la comunitatea din care face parte“. Starea emoțională, psihică, dar și fizică își au fiecare rolul foarte bine stabilit în toată această ecuație. Conform unor studii recent efectuate, 10-20% dintre copiii și adolescenții din întreaga lume au tulburări mintale care, dacă nu se intervine la timp, le pot afecta grav dezvoltarea, capacitatea de a se integra în comunități, precum și obținerea unei vieți împlinite.

Dar, așa cum subliniam mai sus, o mare majoritate dintre cei ce suferă sau au avut de suferit, preferă să tacă, să se interiorizeze, iar motivele pot fi, uneori, cât se poate de banale; însă, recunoașterea socială, frica de a fi catalogați într-un anumit fel, primează. Dorința de a răspunde anumitor așteptări sociale sau de a satisface anumite roluri de gen sau familiale, pot, totodată, cântări destul de greu în alegerea de a da cărțile pe față. Excluderea sau izolarea sunt linia de finiș, la care, dacă au ajuns, nu-i loc de întoarcere.

Înlocuirea discuțiilor din mediul online cu cele din mediul cyber de tip social media au adâncit și mai mult această graniță care, oricum, era prea fină. Afundarea în ceea ce internetul ne poate oferi, jocurile online (de cele mai multe ori extrem de agresive), postările cât mai pixelate, fac ca filtrele vieții să fie înlocuite de filtre instagramabile, pentru a creiona viața „perfectă“ pe care o pot crea.

Celebrități din toată lumea au rupt tăcerea și au vorbit tare și răspicat despre problemele mintale pe care le-au traversat, printre acestea numărându-se Selena Gomez, Demi Lovato, Jennifer Lawrence, Ellen Degeners, Kristen Bell, iar lista poate continua.

℗PUBLICITATE


Nicole Issa (doctor în psihologie, fondator PVD Psychological Associates din Providence, Rhode) susține că a avea deschiderea în a vorbi despre eventualele probleme mintale poate ajuta să prevină, să lucreze și chiar să aducă îmbunătățiri semnificative în lupta cu ei înșiși. Dezvoltarea sentimentelor de siguranță, apartenență, a abilităților de comunicare și trăirea unor experiențe pozitive pot ajuta la tamponarea stresului, precum și la îndreptarea sănătății mintale. Sprijinul social este definitoriu în acest teritoriu ce se află în perpetuă schimbare, precum nisipurile mișcătoare.

Sari Chait (PhD și Fondator al Centrului pentru Sănătate și Comportament din Newton, Massachusetts), susține că dincolo de pașii avansați pe care societatea îi face în acest sens, stigmatul îi împiedică pe mulți dintre cei care au probleme să le verbalizeze sau să ceară ajutor. Dr. Chait adaugă că în unele familii sau culturi există un sentiment prin care oamenii trebuie să tragă de ei înșiși, și să meargă mai departe. Aceasta menționează că anxietatea ar putea fi o spirală de gânduri negative, angoase, ce poate duce cu gândul că nu există soluții în acest caz, cât despre depresie, ea este percepută fără speranță, așadar fără a mai exista sentimentul de a lupta împotriva ei. Apogeul este atins, conform lui Chait, prin perspectiva universală pe care oamenii introvertiți, cu probleme psihice, o susțin, mai precis aceea că mulți dintre ei se tem că problemele cu care se confruntă sunt anormale, dar că nicio altă persoană nu o mai trăiește la asemenea intensitate.

Cele două cercetătoare îndeamnă și la adoptarea altor strategii (în cazul în care comportamentul este, în continuare, ezitant):

  • Prin pași mici (dar reali, palpabili, prin deschiderea față de o persoană de încredere, prin împărtășirea detaliilor benigne ale fiecărei zile);
  • Prin interesul față de ceilalți (realizarea că viața nu este ca pe rețelele sociale, iar ceilalți pot fi, uneori, la fel de stresați, anxioși sau nesiguri);
  • Prin păstrarea unui jurnal în care să fie notate, scoase la iveală toate trăirile ce nu pot fi (neapărat) verbalizate în fața cuiva. Exprimare scrisă poate ajuta în timp la îndepărtarea grijilor, scăderea nivelelor de anxietate, precum și la îmbunătățirea performanțelor;
  • Prin provocarea gândurilor negative, măsurarea lor reală, și nu prin augmentare filtrată personal, ci raportată la un eveniment sau sentiment negativ trăit anterior;
  • Prin consult terapeutic, o modalitate sigură de a încerca deschiderea către o persoană de specialitate care nu va judeca experiențele trăite, ci dimpotrivă, va deschide uși nedeschise de ceva vreme.

Reintegrarea în societate a persoanelor ce suferă de tulburări psihice și de comportament se poate face prin alinierea legislației, în așa fel încât să poate fi asigurat accesul la tratament sau terapie oferite de societate. Problemele mintale sunt percepute a fi mai grave sau la fel de grave precum majoritatea bolilor, excepția fiind rușinea și teama de a le recunoaște, iar o abordare antistigma este absolut necesară, într-o societate civilizată.

Ziua mondială a sănătății mintale este marcată în data de 10 octombrie, aceasta fiind stabilită în 1992 de către Federația Mondială pentru Sănătate Mintală, pentru a crește gradul de conștientizare și educare, la nivel mondial. Studiile de specialitate arată, la unison, același îndemn: „Pentru o viață mintală sănătoasă, fiți vocali“.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută