Te-ai simțit vreodată prins(ă) într-un cerc al responsabilităților, în care ceea ce contează cu adevărat pare că rămâne pe plan secund? Mulți dintre noi se află într-un maraton constant: proiecte la birou, familie, responsabilități care nu mai contenesc. O alergare cotidiană, uneori cu muncă rutinieră, repetitivă, urmată de o ieșire din cadența muncii la sfârșit de săptămână sau în zilele libere pentru cei care lucrează în schimburi flexibile sau în industrii cu program non-standard. Totuși, chiar și aceste momente de respiro tind să fie aglomerate cu sarcini suplimentare: cumpărături, treburi casnice, întâlniri cu prietenii, dus-luat copiii de la diferite activități. Ne odihnim rar cu adevărat, păstrând o stare de neliniște continuă, așa cum observa și Andrei Pleșu într-un articol de-ale sale despre „ne-liniștea sărbătorilor“.
Această dinamică te lasă cu o întrebare importantă: cum poți performa, fără să te extenuezi? Performanța adevărată n-ar trebui să vină cu prețul epuizării fizice și emoționale. Din contră, studiile arată că, atunci când integrarea bunăstării devine o prioritate, rezultatele sunt mai bune și mai sustenabile pe termen lung.
O istorioară veche ilustrează perfect acest concept. Un călător, trecând pe lângă trei muncitori care făceau același lucru, îi întreabă ce fac. Primul răspunde: „șlefuiesc pietre“. Al doilea spune: „ridic un zid“. Al treilea, însă, afirmă cu mândrie: „construiesc o catedrală“. Deși activitatea era identică, perspectiva fiecăruia era diferită – de la o simplă sarcină la o viziune amplă, cu sens profund. Aceeași lecție se aplică și performanței, indiferent de domeniul în care-ți desfășori activitatea. În loc să vezi doar munca grea sau obiectivele presante, este esențial să te conectezi la scopul mai larg al acțiunilor tale. Asta face diferența dintre supraviețuirea în ritmul zilnic și atingerea unui succes sustenabil.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Performanța de durată se bazează pe echilibru
Adam Grant, autor și psiholog organizațional, subliniază că performanța autentică nu poate fi atinsă fără conectarea la propriile valori și la un sens profund.
În articolul What Psychological Safety Looks Like in a Hybrid Workplace, publicat în Harvard Business Review în aprilie 2021, autorii Amy C. Edmondson și Mark Mortensen discută despre importanța sprijinului emoțional la locul de muncă și impactul acestuia asupra performanței angajaților. Studiul arată că angajații care au parte de susținere emoțională la locul de muncă au cu 32% mai multe șanse de a-și atinge și depăși obiectivele stabilite.
Strategii de aplicat:
- Definește-ți prioritățile personale pentru a-ți organiza mai eficient activitățile zilnice.
- Construiește relații de sprijin în echipă pentru reducerea stresului.
Pauzele inteligente cresc productivitatea
Daniel J. Siegel, expert în neuropsihologie, explică faptul că un creier suprasolicitat are nevoie de pauze regulate pentru a funcționa optim. Lipsa pauzelor poate duce la scăderea concentrării, afectând calitatea muncii.
Cercetările în domeniul neuroștiințelor arată că organismul uman funcționează în cicluri ultradiene, care durează între 90 și 120 de minute. Aceste ritmuri influențează nivelurile de dopamină și starea de alertă, afectând astfel atenția și performanța cognitivă. Un studiu realizat de psihologul Anders Ericsson în 1993 a evidențiat că cei mai buni violoniști își organizau sesiunile de practică în intervale de 90 de minute, urmate de pauze, pentru a-și optimiza performanța și a preveni epuizarea.
Strategii de aplicat:
℗PUBLICITATE
- Folosește tehnica Pomodoro: 25 de minute de muncă concentrate, urmate de cinci minute de pauză.
- Include mișcare ușoară sau exerciții de respirație în timpul pauzelor. Te poți folosi de Practica mindfulness cu Gáspár György: Respirația conștientă.
Renunțarea la perfecționism
Perfecționismul poate părea un aliat al performanței, însă adesea devine un obstacol major. Carol S. Dweck, autoarea conceptului de „mentalitate de creștere“, explică faptul că această tendință duce la anxietate și la un ciclu nesfârșit de autocritici.
Un studiu recent, intitulat Perfectionism as a Predictor of Physician Burnout, publicat în 2022 în BMC Health Services Research, a investigat asocierile dintre perfecționism și burnout în rândul medicilor practicanți. Autorii au constatat că perfecționismul, în special cel autoimpus, este un predictor semnificativ al epuizării profesionale.
Strategii de aplicat:
- Acceptă că ești suficient de bun: perfecțiunea este un ideal imposibil.
- Sărbătorește-ți micile realizări și învață din greșeli.
Conexiunea cu ceilalți, cheia rezilienței
Studiile din domeniul comportamentului organizațional sugerează că echipele care promovează sprijinul reciproc și comunicarea deschisă obțin rezultate mai bune. Relațiile pozitive nu doar că reduc stresul, ci sporesc și sentimentul de apartenență, ceea ce contribuie la o performanță mai ridicată. Aceste legături creează un spațiu sigur pentru împărtășirea ideilor, consolidând atât creativitatea, cât și reziliența.
Această dinamică este susținută și de cercetări recente, care arată că relațiile interpersonale pozitive la locul de muncă joacă un rol esențial în creșterea performanței și a satisfacției profesionale. Un studiu publicat în Psihologia Resurselor Umane, de conf. univ. dr. Coralia Sulea, subliniază că relațiile armonioase între colegi sunt asociate cu o performanță profesională crescută, o satisfacție mai mare în muncă și un angajament organizațional ridicat.
Uneori, un simplu schimb de idei sau o discuție relaxată cu un coleg poate face diferența între o zi stresantă și una echilibrată.
Strategii de aplicat:
- Participă la activități sociale în cadrul echipei.
- Fii deschis(ă) să ceri și să oferi sprijin atunci când este nevoie.
Performanța autentică și durabilă nu este despre a face totul perfect sau despre a-ți sacrifica timpul liber. Este despre a găsi echilibrul între ambiție și grijă față de sine. Pentru a înțelege mai bine acest echilibru, putem folosi „Modelul balanță“, dezvoltat de prof. dr. Nossrat Peseschkian. Acesta sugerează că viața noastră este influențată de patru dimensiuni esențiale: corpul și simțurile, performanța, conectarea cu ceilalți și spiritualitatea. Distribuirea timpului și a energiei între aceste paliere îți poate oferi o perspectivă clară asupra priorităților tale și asupra zonelor care necesită mai multă atenție. Prin această autoevaluare periodică, poți lua decizii mai conștiente pentru a păstra un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
