Este marți dimineața, ora nouă. Ajungi la birou și te pregătești pentru o ședință internă, în care urmează să prezinți un proiect important. Împreună cu colega ta, Ana, ai lucrat intens pentru a finaliza toate detaliile. În timp ce verifici ultimele elemente ale prezentării, Ana te abordează cu un zâmbet forțat. „Am făcut câteva modificări în ultima clipă. Sper că nu te deranjează“, îți spune ea cu o aparentă dezinvoltură, deși simți o ușoară tensiune în vocea ei.
În timpul ședinței, Ana preia conducerea prezentării, fără să-ți ofere ocazia de a interveni, deși planificaserăți să prezentați împreună. Te simți marginalizat și nesigur, mai ales când Ana își asumă toate meritele pentru munca depusă. La finalul ședinței, managerul vostru o felicită pe Ana pentru „ideile sale excelente“, iar tu rămâi cu un gust amar.
Sau…
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Este vineri dimineața și te pregătești pentru o ședință de evaluare cu managerul tău direct, Vlad. Ai lucrat din greu la un proiect complex și ești nerăbdător să primești feedback. La începutul întâlnirii, Vlad îți laudă eforturile și rezultatele obținute. Cu toate acestea, pe măsură ce avansează discuția, observi că Vlad se concentrează mai mult pe aspectele negative și-ți oferă critici, care par a fi mai degrabă personale decât profesionale.
„Trebuie să fii mai proactiv“, îți spune Vlad, fără să ofere exemple concrete sau sugestii despre cum să-ți îmbunătățești performanțele. În timp ce încerci să-i explici contextul și dificultățile întâmpinate, Vlad te întrerupe: „Nu avem timp pentru scuze. Așteptările sunt clare!“. Pleci de la întâlnire dezamăgit și lipsit de motivație, gândindu-te la modul în care relația voastră îți va afecta performanța.
Îți par cunoscute astfel de situații? Ai fi dispus(ă) să tolerezi astfel de comportamente din partea unui coleg sau manager, indiferent de cât de competent ar fi în domeniul său?
Performanța în sarcină și performanța contextuală – elemente esențiale în mediul profesional
Psihologii specializați în domeniul organizațional împart performanța la locul de muncă în două categorii distincte, fiecare având o contribuție crucială la succesul în mediul profesional. În primul rând, avem performanța în sarcină, care se referă la modul în care-ți îndeplinești responsabilitățile conform fișei postului. De exemplu, pentru un angajat din domeniul vânzărilor, acest lucru ar putea însemna cunoașterea detaliilor tehnice ale produselor, atingerea obiectivelor de vânzare sau finalizarea cu succes a tranzacțiilor.
Pe de altă parte, există performanța contextuală, care se referă la comportamentul și atitudinea ta față de colegi și organizație. Aceste aspecte sunt mai dificil de cuantificat și de evaluat în termeni financiari, dar joacă un rol crucial în definirea atmosferei și a culturii organizaționale.
Cu alte cuvinte, performanța contextuală reprezintă modul în care ne arătăm umanitatea în cadrul echipei și, în general, la locul de muncă. Este despre felul în care interacționăm cu colegii noștri, cum ne implicăm în sprijinirea lor și cum contribuim la o atmosferă de lucru pozitivă și armonioasă. Este acea dimensiune a activității noastre profesionale care reflectă esența umană a relațiilor noastre în cadrul organizației. Este măsura omeniei noastre.
Starea de bine la locul de muncă – o condiție necesară atingerii performanței
În ultimele decenii, există o schimbare de paradigmă în abordarea bunăstării psihologice la locul de muncă. Odată cu apariția psihologiei pozitive, care se ocupă cu studiul științific al acelor aspecte care fac viața demnă de a fi trăită, atenția s-a îndreptat către aspectele pozitive ale vieții profesionale. Acest lucru a dus la o creștere a interesului pentru subiecte precum wellbeing, semnificația și sensul a ceea ce facem, rezoluțiile personale și realizarea obiectivelor personale la locul de muncă. Acum 50 de ani, un cercetător care ar fi dorit să studieze starea de bine la locul de muncă, de exemplu, s-ar fi expus oprobiului profesional. De când a apărut psihologia pozitivă, lucrurile stau cu totul altfel.
℗PUBLICITATE
Aceste subiecte despre starea de bine la locul de muncă, despre măsura omeniei sunt perfect compatibile cu Zeitgeist-ul umanist sub care trăim. În acest context, se discută mult despre management participativ, despre implicarea angajaților în deciziile și procesele care-i privesc (inclusiv în procesele de evaluare a performanței profesionale), se discută de contexte de muncă bazate pe implicarea angajaților (employee-involved workplace) etc. Astăzi, organizațiile sunt tot mai conștiente de importanța echilibrului între performanța în sarcină și performanța contextuală.
Comportamente civice organizaționale vs. Comportamente contraproductive
Revenind la performanța contextuală și la acele aspecte care creează atmosfera în care lucrăm, psihologii organizaționali au clasificat aspectele pozitive, dezirabile, în comportamente civice organizaționale și comportamente contraproductive, aspectele negative.
Câteva exemple de comportamente civice organizaționale:
- colaborarea activă cu colegii în proiecte de echipă, oferindu-le sprijin și încurajare;
- implicarea voluntară în activități sau evenimente organizaționale, cum ar fi organizarea unei petreceri pentru angajați sau participarea la campanii de responsabilizare socială;
- oferirea ajutorului colegilor, atunci când aceștia sunt depășiți de sarcini sau întâmpină dificultăți în îndeplinirea lor;
- adoptarea unei atitudini pozitive și constructive în cadrul echipei, contribuind la un mediu de lucru plăcut și motivant pentru toți;
- respectarea regulilor și a politicilor organizaționale, promovând valorile și obiectivele companiei în toate interacțiunile.
Din gama comportamentelor contraproductive, exemplificăm:
- criticarea constantă a colegilor sau a deciziilor acestora în fața altora, sabotând astfel încrederea și moralul echipei;
- refuzul de a colabora cu colegii sau de a oferi sprijin, atunci când este necesar, în detrimentul realizării obiectivelor comune;
- propagarea zvonurilor sau a informațiilor false despre colegi sau despre organizație, creând un climat de neîncredere și tensiune;
- neglijarea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor parțială, afectând astfel calitatea muncii și rezultatele echipei.
O atmosferă pozitivă, constructivă și armonioasă la locul de muncă
Performanța în sarcină și performanța contextuală reprezintă două aspecte distincte ale performanței la locul de muncă. În timp ce performanța în sarcină este adesea limitată de capacitățile și cunoștințele individului, performanța contextuală poate fi îmbunătățită prin schimbarea comportamentelor și a atitudinilor.
Chiar dacă personalitatea unui individ poate influența tendința sa naturală de a se comporta într-un anumit fel, acest lucru nu împiedică capacitatea sa de a adopta comportamente noi și constructive. Astfel, fiecare dintre noi poate contribui la o atmosferă pozitivă și armonioasă la locul de muncă, asumându-ne responsabilitatea pentru modul în care ne comportăm și interacționăm cu colegii noștri. Prin abordarea conștientă și intenționată a comportamentelor noastre și prin angajarea într-un dialog deschis și respectuos, putem contribui la îmbunătățirea relațiilor interpersonale și la crearea unei culturi organizaționale pozitive și constructive.
Richard Dawkins (autorul lucrării Gena egoistă) susține că strategia câștigătoare pe termen lung, în context social, este să fii un bun coechipier. Astfel, vei putea construi relații de încredere reciprocă, ceea ce va însemna că vei putea capitaliza și de pe urma competențelor lor. În caz contrar, mai devreme sau mai târziu, vei fi exclus din rețeaua socială și, oricât de inteligent ai fi, foarte greu vei mai reuși să intri.
Totul începe cu tine însuți. Relația pe care o ai cu propriul tău sine constituie fundamentul pentru relațiile cu ceilalți și modul în care percepi lumea din jurul tău. De la felul în care te raportezi la tine însuți pleacă viziunea ta asupra oamenilor și a lumii, în general. Nivelul de încredere pe care-l ai în propriile abilități și în tine ca individ poate influența modul în care atragi lucrurile pe care ți le dorești în viață. Este important să ceri sprijinul managerului și al departamentului de resurse umane pentru a accesa workshopuri care să-ți dezvolte abilitățile sociale și relaționale, precum și pentru a obține suport din partea unui coach sau mentor. Aceste resurse te pot ajuta să-ți dezvolți competențele, să-ți construiești o viață împlinită și să fii un performer pe termen lung, indiferent de contextul organizațional în care te afli.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
