Un bec slab luminează încăperea atât cât să pot desluși conturul feţei mici care este lipită de pieptul meu. Suntem doar noi două! Suntem noi două de fix 41 de săptămâni… doar că de câteva ore ea este pe pieptul meu… nedezlipită. Nu pot dormi… chiar dacă sunt obosită și mă dor braţele care se reobișnuiesc să stea în poziţia „culcuș“ și mă ustură cusătura și mă înţeapă spatele, nu pot închide ochii… Senzaţii vag familiare se trezesc în mine. Stau și mă uit la minunea pe care o ţin în braţe! Am reușit!
După 7 ani, am reușit să nasc natural (după cezariană, fără epidurală și fără medicaţie) și consider că acest lucru a fost posibil în mare parte grație moașelor. Astfel că nu am putut rămâne indiferentă la apelul Asociaţiei Moașelor Independente (AMI) și Asociaţiei pentru Naștere Naturală și Alăptare (ANNA) și consider că avem nevoie de moașe pentru motivele pe care vi le voi prezenta mai jos!
Înainte însă de a începe să vă expun argumentele mele, simt nevoia să precizez ce este o moașă sau ce înţeleg eu când mă refer la o moașă. Moașa este persoana care a absolvit cursuri specializate în acest domeniu, recunoscute oficial atât de legislaţia ţării unde profesează (în România sunt specializări în cadrul facultăţilor de medicină și necesită obţinerea licenţei) cât și internaţional (cursurile urmate trebuie să se bazeze pe standardele Confederaţiei Internaţionale de Moașe), este înregistrată la organismul profesional aferent și are experienţă practică relevantă.
abnegaţia, blândeţea și încrederea, de mare importanţă în definirea unei moașe
Spre deosebire de moașele de pe vremuri care aveau „școala vieţii“ (și bifau de cele mai multe ori doar ultimul criteriu, cel al experienţei), la ora actuală o moașă deţine mult mai multe informaţii știinţifice care o ajută să își exercite profesia în mod competent și își găsește astfel locul în cadrul unei echipe medicale, alaturi de obstetrician-ginecolog și neonatolog. De o mare importanţă în definirea unei moașe este și abnegaţia, blândeţea și încrederea de care dă dovadă și capacitatea de a le insufla beneficiarilor finali, și anume gravidei și familiei.
Din cele de mai sus se desprinde și primul argument pentru prezenţa moașei în sala de nașteri, și anume acela că ea reprezintă liantul dintre toate entităţile prezente, împăcând interesele adeseori contradictorii. Grija și responsabilitatea ginecologului au în prim plan femeia gravidă, a neonatologului au în prim plan nou-născutul, astfel că moașa este cea care face puntea atât între mamă și copil, cât și între ginecolog și neonatolog, prin rolul pe care îl joacă în timpul sarcinii, al nașterii și ulterior acesteia.
Mai apoi, cele 3 roluri majore în timpul sarcinii, la naștere și post-natal, pe care le joacă moașa în viaţa familiei prezintă și avantajul continuităţii îngrijirilor de către aceeași persoană. În timpul sarcinii, moașa are ca obiectiv educarea și pregătirea partenerilor pentru noul rol pe care urmează să și-l asume, acela de părinţi. De asemenea, îi îndrumă și îi ajută pe aceștia să se pregătească pentru naștere. În timpul travaliului și al nașterii moașa este cea care ajută femeia să se relaxeze și să se simtă în siguranţă, creând astfel un teren propice pentru eliberarea hormonilor de naștere. Iar ulterior în primele săptămâni după naștere moașa furnizează îngrijirile post-natale atât lăuzei cât și nou-născutului.
La prima sarcină am considerat că dacă femeile au născut din noaptea timpurilor fără cursuri Lamaze, natura știe ce are de făcut și corpul meu la fel. Astfel încât nu m-am deranjat să mă pregătesc pentru naștere în niciun fel, nici fizic, nici mental. La a doua sarcină a fost suficient un curs de pregătire pentru naștere de circa 15 ore cu o moașă certificată pentru a deprinde câteva tehnici de respiraţie, de relaxare, câteva noţiuni de anatomie și puericultură.
La prima naștere am fost singură pe tot parcursul travaliului, nu am știut cum să gestionez frica și durerea și în final a fost necesară o cezariană. Pe când la a doua naștere am fost asistată de o moașă pe întreaga durată a travaliului care mă masa, mă susţinea moral, îmi dădea explicaţii, exact ca un antrenor în timpul unui meci de box.
După ce am născut primul copil, în ziua în care ne-am întors acasă de la maternitate, o moașă a venit și timp de câteva ore ne-a arătat cum să ţinem bebelușul în timpul băiţei, mi-a arătat cum să o alăptez, cum să îmi fac masaj în cazul în care se angorjează sânii, ne-a dat informaţii importante despre somnul bebelușilor și despre îngrijirea lor. Am beneficiat astfel de un bagaj de cunoștiinţe care ne-a permis, mie și soţului meu, să fim siguri și încrezători că îi oferim copilului nostru cele mai bune îngijiri. Acest lucru a fost determinant pentru a crea un atașament sigur cu copilul fiind capabili să răspundem optim nevoilor lui încă din acele prime zile.
Tot o moașă ne-a învăţat să facem masaj bebelușului.
De la 6 luni am început să mergem la cursuri de înot pentru bebeluși, ţinute (ați ghicit) tot de o moașă.
Capacitatea proaspetelor mame de a înţelege și răspunde nou-născutului este crucială nu numai pentru bunăstarea și dezvoltarea copilului, ci mai ales al mamei înseși.
Este deja acceptat și demonstrat știinţific că experienţele și emoţiile din timpul sarcinii și al nașterii sunt predictori ai atașamentului materno-fetal, care la rândul lui determină nivelul de rezilienţă și dezvoltarea ulterioară a copilului. Un atașament sigur (în care mama răspunde prompt nevoilor copilului) determină o rezilienţă crescută a copilului și un mai mare succes în viaţă. Capacitatea proaspetelor mame de a înţelege și răspunde nou-născutului este crucială nu numai pentru bunăstarea și dezvoltarea copilului, ci mai ales al mamei înseși. Contribuţia moașelor poate astfel nu numai să reducă inegalităţile privind atașamentul timpuriu între mamă și nou născut, dar și să reducă nivelul depresiilor post-partum.
Astfel nu este de mirare că ţări precum Canada, Anglia, Germania și țările scandinave au adoptat politici publice de sănătate fizică și mentală care au moașa ca actor principal în domeniul peri-natal.
România are astăzi ocazia să facă un pas important în acest sens prin implementarea unei strategii naţionale de îngijire a mamei și a nou-născutului bazată pe moașe.
Semnează și tu petiţia, distribuie articolul și ia parte la schimbare, e maniera în care noi toți putem contribui la o mai bună îngrijire a mamei și copilului prin mijlocirea moașelor.