Cu o existență de mai bine de 55 milioane ani, Pădurea Amazoniană, sau Jungla Amazoniană reprezintă cel mai mare ecosistem (5,5 milioane kilometri pătrați), dimensiunea acesteia micșorându-se, de-a lungul timpului, din cauza exploatării terenurilor și, implicit, a defrișărilor (începând cu anii ’60), imaginile putând fi vizibile din spațiu. Un subiect care ne afectează pe toți, în egală măsură, zilele acestea (mai precis din data de 15 august, potrivit BBC News), este cel legat de incendiile de vegetație, de mare amploare din America de Sud, focarele ce mocnesc în pădurile din Brazilia și din alte țări învecinate, învăluite în norul imens de fum. Conform Institutului Național de Cercetare Spațială din Brazilia, acestea au distrus circa 3.500 kilometri pătrați de pădure amazoniană, sursa reală fiind de natură umană.
View this post on Instagram
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Din păcate, statisticile arată că numai în acest an, numărul incendiilor în Amazon a ajuns la 72.843, NASA fiind cea care a identificat (prin imagini surprinse din satelit), 9507 noi cazuri, în ultima săptămână, în Bazinul Amazonului (zona ce deține cel mai întins perimetru de păduri tropicale din lume), fiind cu 84% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Îngrijorarea majoră privind acest dezastru ce ne impactează, la nivel global, este legată de faptul că această pădure amazoniană este responsabilă de 20% din oxigenul Planetei, purtând și denumirea de „plămânul Pământului“, distrugerea acesteia, în totalitate, are drept efect emiterea de carbon în schimbul oxigenului, fapt ce determină modificări majore ale climei globale.
Activiști, ONG-uri și opinia publică au lansat valuri de reacții la nivel de social media, prin crearea hastagurilor (#PrayForAmazonia sau #PrayForAmazon), care, astfel, cereau ajutor, dar și explicații președintelui brazilian de extremă dreaptă, Jair Bolsonaro, cunoscut drept un nesusținător al protecției mediului.
Un motiv al acestui dezastru ecologic ar fi organizarea „zilei focului“, pe înțelesul tuturor, o acțiune umană, menită să curețe terenurile, în vederea unor noi proiecte agricole. Mult timp, fermierii brazilieni au fost pro legilor ce interziceau dezvoltarea terenurilor în Amazon, drept consecință, aceștia pot distruge fără urmă de coerciție guvernamentală ulterioară. Așadar, „Ziua focului“ a fost instituită de către agricultori, în data de 10 august, având drept consecință creșterea cu 900% a incendiilor în localitatea Altamira, respectiv cu 500%, în Novo Progresso. Reacțiile nu au întârziat să apară nici din partea Germaniei și a Norvegiei (contribuabili importanți ai Fondului Amazon, înființat în 2008), care amenință cu tăierea fondurilor, din cauza politicilor președintelui brazilian. Totodată, președintele Franței, Emmanuel Macron a cerut dezbaterea urgentă a acestui subiect în cadrul Summitului G7, dar și secretarul general ONU, Antonio Guterres, care, de asemenea, și-a exprimat preocuparea față de acest subiect. Donald Trump, s-a arătat deschis, în vederea oferirii de ajutor autorităților braziliene, afirmând că SUA este gata de a ajuta dacă președintele Bolsonaro este de acord.
Copernicus Atmosphere Monitoring Service subliniază că incendiile din ultima perioadă au emanat cel mai mare nivel de monoxid și dioxid de carbon înregistrat în ultimii nouă ani. Paulo Mourinho (cercetător la Institutul de Cercetări de Mediu din Amazon IPAM) menționează că această dramă globală este cauzată de creșterea defrișărilor și exclude poziția lui Bolsonaro, conform căruia, seceta ar fi unicul responsabil, în acest caz (perioada propice incendiilor fiind din luna mai până în octombrie, septembrie fiind luna cu cele mai mari ravagii înregistrate).
Presiunile apărute ce planează asupra președintelui brazilian l-au făcut pe acesta să afirme, într-un final, că nu există resurse financiare pentru a stinge incendiile, acuzând, în continuare, ONG-urile ca fiind cele ce au determinat acest eveniment nefast, cu scopul de a defăima imaginea guvernului. În prezent, în Amazonas este declarată stare de urgență.
Știrea a ajuns să fie extrem de controversată, deoarece există rumori care susțin că o mare parte dintre fotografiile distribuite pe rețelele sociale sunt realizate cu mult timp înainte de momentul prezent, iar oamenii ar fi umplut pereții paginilor cu poze și informații neargumentate, un alt semn de întrebare fiind, totodată, neindexarea acestor știri prin motorul de căutare google (în limba franceză, primul rezultat fiind site-ul comercial, amazon.com). Între timp, însă, oamenii din mai multe orașe au ieșit în stradă pentru a trage un semnal de alarmă asupra situației existente.
Reducerea exploatării forestiere, dar și degradarea acestora ar putea fi restabilite, însă rămâne de văzut dacă administrația prezidențială va decide în ce parte se va îndrepta această schimbare. Până în prezent plămânii planetei, care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard, subiectul rămâne principal pe agenda Summitului G7, președintele brazilian a ales să accepte ajutorul armatei mai multor state deschise în a oferi ajutor, pentru a lupta, împreună, pentru stingerea acestor incendii.