Poate te-ai trezit într-o dimineață și ai observat că cel mic are toane. Nu-i mai convine nimic, trântește ușa, în timp ce tu îi spui „bună dimineața“ și vrei să-i dai un pupic. Poate ai observat cum, de ceva timp, copilul tău parcă s-a schimbat. Nu mai vrea la fel de mult să fie „drăgălit“ sau stă mai mult timp în fața oglinzii înainte să iasă din casă. Și parcă nici nu mai petreceți la fel de mult timp împreună, simți că ia distanță față de tine. Nu înțelegi ce se întâmplă, ce ai făcut greșit și poate și el se întreabă același lucru.
Când copiii sunt mici, abia așteptăm să crească, să ne „înțelegem“ cu ei. Când cresc, ne dorim să fie din nou mici, pentru că acum ni se pare că „ne înțelegeam altfel, acum parcă ne certăm tot timpul și mereu sunt cu «fundul în sus»“.
Pubertatea! Acea etapă magică din viață, când corpul copilului tău decide că este momentul să joace „Transformers“, iar hormonii săi par să fie la o petrecere nebună, fără să vă anunțe. Într-o zi este un copil inocent, preocupat de desene animate și înghețată, iar în ziua următoare începe să caute răspunsuri la întrebări existențiale, în timp ce-ți trântește ușa în nas sau se uită cu îngrijorare în oglindă. Pregătiți-vă pentru un carusel de emoții și transformări, pe măsură ce se îndreaptă spre etapa următoare din viață: adolescența.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Pubertatea: o etapă complexă a dezvoltării
Pubertatea este o parte esențială a dezvoltării umane, caracterizată de schimbări fizice, emoționale și sociale semnificative. Această perioadă, care marchează trecerea de la copilărie la adolescență și ulterior la maturitate, apare ca urmare a eliberării de hormoni sexuali, a dezvoltării glandelor suprarenale și a organelor sexuale și poate începe la vârste diferite pentru fiecare persoană, însă – în general – debutează undeva între vârsta de 8 și 13 ani (pentru fete) și între 9 și 14 ani (pentru băieți).
De asemenea, preadolescenții trec prin modificări de înălțime și greutate, iar distribuția grăsimii corporale se modifică. Aceste schimbări pot varia considerabil de la persoană la persoană, iar uneori pot apărea într-un ritm neregulat, ceea ce poate fi o sursă de anxietate pentru unii preadolescenți.
Schimbări emoționale și sociale
Procesul de creștere nu se desfășoară întotdeauna uniform, ceea ce poate afecta starea emoțională a copilului, mai ales că pubertatea poate aduce uneori schimbări neplăcute și vizibile (acnee).
Adesea, preadolescenții se confruntă cu fluctuații ale stării de spirit, îndoieli de sine și o creștere a sensibilității la critici sau la opinia altora. Aceste emoții pot fi amplificate de modificările hormonale care au loc în corpul lor în timpul acestei etape. Un copil care obișnuia să fie vesel poate deveni morocănos și ușor iritabil. Uneori, absența controlului asupra propriilor emoții și stări îl poate face să se simtă ca și cum s-ar îndepărta de normalitate și să intre în panică.
Creierul preadolescentului va atinge în curând dimensiunea creierului adult, însă procesul de mielinizare nu este complet încă. Preadolescentul începe să dezvolte gândirea abstractă. Pubertatea este și un moment de explorare și descoperire a identității individuale. Preadolescenții încep să-și formeze propriile opinii, să-și contureze propriile interese și valori și să-și definească relația cu lumea din jurul lor. Este o perioadă în care prieteniile și relațiile sociale devin din ce în ce mai importante, iar preadolescentul începe să-și articuleze identitatea.
Relațiile sociale devin din ce în ce mai importante în timpul pubertății, pot apărea conflicte și tensiuni în relația cu părinții și cu ceilalți adulți din viața lor, pe măsură ce caută independență și autonomie. Uneori, ei vor să facă ceea ce fac și prietenii lor, chiar dacă părinții nu sunt de acord.
Pentru părinți este o perioadă în care se îngrijorează că aceștia nu au încă toate cunoștințele și abilitățile pentru a lua singuri decizii. Provocarea lor în această perioadă este să țină copilul în siguranță în timp ce-i respectă nevoia de independență.
Cum să facem față pubertății?
Pentru preadolescenți, este important să înțeleagă că schimbările prin care trec fac parte din procesul natural al creșterii și al dezvoltării și că nu sunt singuri în această experiență. Comunicarea deschisă cu părinții sau cu alți adulți de încredere poate oferi sprijin și îndrumare în această perioadă.
℗PUBLICITATE
Este important ca părinții să ofere un mediu de sprijin și înțelegere pentru preadolescenții lor. Ascultarea activă, oferirea de sfaturi și încurajarea comunicării deschise pot consolida relația cu preadolescenții, ajutându-i să facă față mai bine provocărilor acestei perioade.
Această perioadă poate afecta sentimentele de competență și stimă de sine ale părintelui. Cu cât înțelegem mai bine această etapă a dezvoltării copiilor noștri, cu atât vom putea răspunde mai eficient și vom putea stabili limite sănătoase, ne vom putea controla reactivitatea emoțională pentru a putea menține conexiunea și comunicarea cu copiii noștri.
Ce este de făcut?
Pubertatea nu ne transformă în prietenii copilului nostru și este important să menținem limite sănătoase și să avem reguli clare, fără să ne abatem prea mult de la ele. Aceasta înseamnă că ar trebui să ajustăm ușor setul de reguli pe care le-am avut anterior.
Petreceți momente de calitate împreună, implicați-vă în activități de familie, ascultați cu atenție îngrijorările și pasiunile lor, fiți deschiși și autentici, oferiți afecțiune și susținere.
Încurajați-i să exploreze și să-și aprecieze identitatea, să aibă încredere în propriile capacități, să descopere și să-și evidențieze talentele și trăsăturile unice.
Implicați-vă în parcursul lor școlar, participând la evenimentele școlare, discutând cu ei despre materiile și temele lor și oferindu-le sprijin, arătând interes față de ceea ce citesc sau vizionează și dialogând despre acestea împreună.
Familiarizați-vă cu cercul lor de prieteni, oferindu-le posibilitatea să petreacă timp acasă la voi, cunoașteți familiile acestora și participați la evenimentele în care ei și prietenii lor sunt implicați.
Fiți prezenți în viața lor, dar respectați-le spațiul și intimitatea, manifestând încredere și susținându-le independența.
Pubertatea este o perioadă în care copiii experimentează schimbări fizice, emoționale și sociale. Cu sprijin și atitudine pozitivă, această etapă poate fi o oportunitate de creștere și autodescoperire atât pentru părinți, cât și pentru copii.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
