Premiile Asociației Americane de Psihologie pentru realizări științifice remarcabile în 2020

Domeniul psihologiei este unul foarte complex, aflat în permanentă evoluție și schimbare, din moment ce se ocupă de cunoașterea omului cu toate gândurile, emoțiile, trăirile și comportamentele sale, lucruri care nu sunt mereu predictibile și constante în timp. Interacțiunea permanentă cu mediul înconjurător modifică modurile în care ne simțim, gândim și ne comportăm, iar efectul este unul de domino – o schimbare afectează întreg sistemul.

Din acest motiv, cercetarea științifică joacă un rol esențial în psihologie. În lipsa acesteia, ne-am baza numai pe intuiție, autoritate, experiență personală, care adesea se dovedesc neconforme cu realitatea sau care nu pot fi extinse și la alte situații, cazuri sau persoane, în special în contextul atât de dinamic care este universul uman. Cercetarea ne ajută să înțelegem mai bine procesele cognitive, afective și comportamentale prin dovezi clare ce își păstrează calitatea de adevăr indiferent de cine este cel care le observă, eliminând, astfel, riscul subiectivității.

Datorită cercetărilor știm acum mult mai multe despre ce înseamnă omul și putem înțelege mult mai bine de ce simțim și ne comportăm în anumite moduri, care sunt simptomele și impactul anumitor tulburări mintale asupra indivizilor și asupra societății, cum ne putem îmbunătăți relațiile, activitățile și, per total, ce putem face pentru a asigura o calitate a vieții mai bună pentru noi și pentru cei din jur.

În fiecare an, Asociația Americană de Psihologie premiază cele mai remarcabile reușite din domeniul cercetării științifice în psihologie, aceste premii fiind printre cele mai importante distincții pentru reușite academice pentru psihologi. 

În anul 2020, premiile APA au fost acordate după cum urmează:

Premiile pentru contribuții științifice remarcabile

Stephen Hinshaw primește premiul pentru contribuții fundamentale la înțelegerea și tratarea tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și la depășirea stigmei asociate tulburărilor mintale. Hinshaw a contribuit la o mai bună înțelegere a naturii și evoluției ADHD-ului, mai ales la fete, în lucrări care cuprind rolurile factorilor biologici, familiali și ai anturajului și relația ADHD-ului cu alte tulburări. El este liderul mai multor studii clinice sofisticate pentru tratamentele împotriva ADHD, cel mai notabil dintre ele fiind Studiul Tratamentului Multimodal, care a analizat o varietate mare de efecte și a identificat factori mediatori. Mai mult, Stephen Hinshaw a evaluat natura și impactul stigmatului asupra tulburărilor mintale și al eforturilor de a o reduce și încearcă să educe publicul despre acest subiect prin diverse scrieri și discursuri grăitoare.

Elissa L. Newport primește premiul pentru contribuții fundamentale la înțelegerea rolului experienței timpurii în dobândirea utilizării stabile a regulilor lingvistice. Direcțiile multiple și importante de cercetare ale Elissei Newport includ inovativul „mai puțin înseamnă mai mult“; o teorie despre învățarea de calitate superioară la copii în comparație cu adulții; studii aprofundate despre învățarea în laborator a unor sisteme inedite de gramatică care au venit ca o completare a cercetărilor asupra achiziției naturale a limbajului; demonstrarea rolului important pe care îl au informațiile statistice în învățarea despre cuvinte și repartizarea acestora în categorii gramaticale; și studii despre plasticitatea remarcabilă în ceea ce privește achiziția limbajului a creierului aflat în dezvoltare, în pofida leziunilor.

John O’Keefe și Lynn Nadel primesc împreună premiul pentru contribuții remarcabile, pentru dezvoltarea unui cadru care a corelat descoperirea unor neuroni care codifică localizarea spațială cu o teorie computațională, progres fundamental în domeniul neuroștiințelor cognitive. În cartea lor de referință din 1978, Hipocampul ca o Hartă Cognitivă, cei doi au arătat cum neuronii din hipocamp se aprind atunci când animalul se află într-un anumit loc și pot fi folosiți pentru a construi o hartă și pentru a naviga prin lume. Pornind de la aceste cercetări, Lynn Nadel a demonstrat cum disfuncțiile hipocampului contribuie la tulburări de memorie în sindromul Down și la răspunsul la stres, iar, pe parcursul anilor, cercetările lui John O’Keefe au ajutat la clarificarea modului în care creierul reprezintă relațiile spațiale.

Premiul pentru aplicații științifice remarcabile ale psihologiei

Steven Hollon primește acest premiu pentru cercetarea remarcabilă asupra tratamentului pentru depresie, inclusiv analiza mecanismelor și moderatorilor schimbării terapeutice și pentru promovarea, în diverse culturi și țări, a diseminării și implementării tratamentelor bazate pe dovezi științifice. Steven D. Hollon este renumit pentru faptul că a colaborat la diverse cercetări cu psihologi și alți profesioniști din domeniul sănătății mintale din S.U.A. și din întreaga lume. Munca sa este caracterizată de abordarea echilibrată a interacțiunii dintre știința psihologiei și practica clinică a tratamentului bazat pe dovezi științifice.

Premiile pentru contribuții științifice remarcabile în psihologie la începutul carierei

Timothy Brady (Cunoașterea și învățarea umană) primește acest premiu pentru cercetarea remarcabilă a relației dintre percepție și memorie. Activitatea lui Brady se bazează pe experimentarea creativă a psihofizicii și pe modelarea computerizată avansată a învățării pentru a dezvălui fidelitatea sistemelor de memorie, în special în situații la nivelul experiențelor din lumea reală. Cercetările sale au dezvăluit succesiuni importante între memoria de lucru și sistemele memoriei de lungă durată, inclusiv formarea reprezentărilor structurate, degradarea caracteristicilor obiectului, limite ale fidelității și importanța similarității psihologice și scalării în modelarea stocării și capacității. Brady este unul dintre primii cercetători care urmăresc perspectivele moderne asupra modului în care percepția este conectată cu memoria, utilizând cadre teoretice puternice și rafinate.

Dantzer (Psihologie comparată, învățarea și comportamentul animalelor) primește acest premiu pentru contribuțiile originale pe care le-a adus la înțelegerea noastră asupra cauzelor primare și imediate ale comportamentului animalelor în mediile naturale și, în special, asupra mecanismelor evoluționiste și fiziologice care le permit animalelor sălbatice să facă față schimbărilor climatice. Cercetările lui Ben Dantzer au dus la descoperiri importante ale consecințelor stresului fiziologic asupra vitezei de dezvoltare, asupra comportamentului matern și asupra comportamentului social/cooperativ. Activitatea sa a demonstrat, contrar credinței populare, că organismele care experimentează stresul în sălbăticie au, de obicei, o condiție fizică sporită, mai degrabă decât slăbită. Cercetarea sa are deja un impact profund și a ajutat la punerea bazelor unui domeniu relativ nou, endocrinologia evoluționistă.

Ehrlich (Psihologia Sănătății) primește și ea acest premiu, pentru cercetările remarcabile care elucidează modul în care relațiile sociale ale copiilor le afectează sănătatea fizică. Cercetarea inovativă a lui Katherine Ehlrich aduce laolaltă descoperiri din multiple subdomenii ale psihologiei, precum cea a sănătății, a dezvoltării și psihologia socială, pentru a adresa întrebări esențiale sănătății publice și dezvoltării umane. Studiile sale sunt caracterizate de teorii sofisticate, metodologii riguroase și o creativitate impresionantă. Activitatea sa teoretică și empirică își pune deja amprenta pe acest domeniu și deschide drumul pentru o știință biosocială integrativă a dezvoltării umane.

(Psihopatologie) Premiul pentru contribuții remarcabile la începutul carierei îl mai primește și Luke Hyde pentru aporturile la psihopatologia dezvoltării, în special, și la psihologia clinică și a dezvoltării în general. Activitatea empirică inedită a lui Hyde a schimbat modul în care privim dezvoltarea comportamentului antisocial și a trăsăturilor dure-insensibile. Cercetarea lui subliniază și modul în care factorii familiali și de vecinătate pot sculpta dezvoltarea creierului și pot crește riscul de psihopatologii. Activitatea teoretică a lui Hyde s-a bazat pe multe domenii ale psihologiei și ale altor discipline pentru a stabili direcții noi în înțelegerea rolurilor pe care genele, contextul și creierul le joacă în dezvoltarea riscului și a rezilienței.

Nozari (Cunoașterea și învățarea umană) primește premiul pentru contribuțiile remarcabile aduse înțelegerii bazelor cognitive și neuronale ale producției lingvistice. Prin efectuarea unor studii experimentale asupra persoanelor cu și fără dificultăți de vorbire și prin dezvoltarea unor modele computaționale ale procesului de producție a limbajului, Nazbanou Nozari a descoperit cum sunt detectate și corectare erorile din producție. În general, activitatea sa oferă o perspectivă nouă asupra modului în care atenția și controlul modelează folosirea limbajului și demonstrează aplicabilitatea principiilor computaționale ale cogniției în activitățile de vorbire, scriere și dactilografiere.

Michael Treadway (Psihopatologie) primește premiul pentru cercetările inovatoare asupra luării deciziilor în ceea ce privește efortul depus și rolul acestuia în scăderea motivației în psihopatologie. Bazându-se pe descoperiri din paradigmele animale, Treadway a folosit o combinație de neuroimagistică, farmacologie și tehnici economice comportamentale pentru a dezvălui fundamentele neuronale și computaționale ale diferențelor individuale în sensibilitatea la cerințele de efort atunci când sunt urmărite potențiale recompense. Activitatea aceasta, desfășurată atât pe populații sănătoase, cât și clinice, a condus la descoperiri esențiale în ceea ce privește natura modificărilor în procesele de recompensă și motivație din cadrul tulburărilor afective și a altor forme de patologie.

Și David Yeager (Psihologia dezvoltării) a primit un premiu pentru contribuții remarcabile datorită cercetării asupra dezvoltării adolescenților și a îmbunătățirii stării de bine a acestora. Bazându-se pe analiza motivațiilor, a mediilor înconjurătoare și a comportamentelor adolescenților, Yeager a construit și a demonstrat eficacitatea intervențiilor de scurtă durată pentru schimbarea traiectoriilor de agresiune, depresie, stres și realizare, adesea la o scară mai largă. Activitatea sa, care își are bazele în arii multiple din psihologie, demonstrează o sofisticare teoretică, metodologică și statistică profundă.

Informații generale despre premii

Premiul pentru contribuții științifice remarcabile recunoaște cercetătorii seniori pentru contribuțiile teoretice și empirice distinse la cercetarea de bază în psihologie. Acest premiu, care a fost prima dată creat în 1956, este, de obicei, oferit anual către trei cercetători (sau perechi de cercetători colaboratori).

Premiul pentru aplicații științifice remarcabile ale psihologiei recunoaște psihologii care au făcut progrese teoretice sau empirice distinse în psihologie care conduc la înțelegerea sau ameliorarea unor probleme practice importante. Acest premiu, care a fost creat în 1973, este, de obicei, oferit anual unui singur cercetător.

Premiul pentru contribuții științifice remarcabile în psihologie la începutul carierei recunoaște psihologii excelenți care sunt în stadiile inițiale ale carierelor de cercetători (până la 10 ani după finalizarea doctoratelor). Acest premiu, creat în 1974, este oferit anual cercetătorilor din cinci domenii specifice de cercetare. În total, sunt luate în considerare zece arii de cercetare, iar fiecare arie este acoperită în ani alternativi.

Comitetul de premii științifice, care este supravegheat de boardul APA pentru lucrări științifice și este compus din membrii Consiliului de știință APA, selectează destinatarii premiilor pe baza nominalizărilor trimise de o paletă largă de cercetători și instituții. Criticii cu expertiză în anumite arii de cercetare oferă consultanță suplimentară comitetului.

Mai multe informații despre câștigătorii premiilor și cercetările desfășurate de aceștia se găsesc în numărul din decembrie 2020 al publicației American Psychologist.