Odată cu avansarea tehnologiei și a gadget-urilor inteligente, asistăm la o digitalizare globală, indiferent de vârstă, statut sau ocupație. Mai precis, observăm că aceste dispozitive reușesc să ne conecteze între noi printr-un singur click, să traducă, să rezolve probleme matematice, să corecteze atunci când nu tastăm corect și chiar să „gândească“ – lucru care ne ridică cel puțin două întrebări: „Unde vom ajunge în câțiva ani?“ și „Oare, inteligența umană va ajunge să fie înlocuită de inteligența artificială?“.
Și mai aproape de toate aceste supoziții ne aduc roboții umanoizi (aici o amintim pe Sophia) sau cei care sunt uzitați în realizarea intervențiilor chirurgicale, unde precizia și finețea sunt vitale. Și totuși, trebuie să admitem faptul că am ajuns să fim „legați“ de gadget-urile inteligente ca și cum ar fi o extensie a mâinilor noastre, dezvoltând adevărate drame dacă le pierdem, le uităm acasă ori rămânem fără baterie. Cât de mult ne controlează viața, cât de conectați suntem, cum am ajuns să ne rezumăm conversațiile la niște abrevieri sau emoticoane și cum folosim aplicații care să ne ușureze munca? Însă, în același timp, această digitalizare a ajuns să ne izoleze (deși – culmea! – nu suntem, niciodată, deconectați) și să ne dezumanizeze (rareori mai suntem disponibili pentru lucruri specifice omului: nu ne mai acordăm primul ajutor și trecem unii pe lângă alții fără să ne mai pese dacă seamănul nostru are nevoie de noi).
Presa din Abu Dhabi a anunțat recent înființarea Universității pentru Inteligență Artificială „Mohamed bin Zayed“ (MBZUAI), intitulată astfel în onoarea șeicului Mohamed bin Zayed Al Nahyan (prințul moștenitor al emiratului Abu Dhabi și fratele mai mic al președintelui statului federal Emiratele Arabe Unite), acesta fiind un mare susținător al dezvoltării inteligenței artificiale și al gândirii științifice.
Prima promoție de studenți va începe cursurile în septembrie 2020 (în campusul din Masdar City), aceștia beneficiind de o bursă, o indemnizație lunară și multe alte beneficii. MBZUAI are în plan și colaborarea cu diverse companii, pentru ca absolvenții să poată face stagii de pregătire și, totodată, să li se faciliteze găsirea unor locuri de muncă.
Consiliul de administrație al MBZUAI este format din somități, printre care: prof. Michael Brady (specialist în imagistică oncologică în cadrul Universității Oxford, Marea Britanie), prof. Anil K. Jain (expert în recunoașterea tiparelor, biometrie și viziune computerizată la Universitatea de Stat din Michigan, SUA), prof. Andrew Chi-Chih Yao (decan al Institutului de Științe privind Informațiile Interdisciplinare din cadrul Universității Tsinghua, China) și prof. Daniela Rus (Director al Laboratorului de Informatică și Inteligență Artificială al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, SUA), sub atenta îndrumare a lui Omar Al Plana (ministru de stat pentru Inteligență Artificială).
℗PUBLICITATE
Dr. Sultan Ahmed Al Jaber (ministru de stat al Emiratelor Arabe Unite, numit și președinte al consiliului de administrație al MBZUAI) susține că această universitate susține dezvoltarea, progresul și participarea activă la tot ceea ce înseamnă inovație și tehnologie. Totodată, MBZUAI va oferi programe de masterat și de doctorat în specialități precum învățarea artificială, procesarea limbajului natural etc. Știrea inaugurării unui astfel de centru de învățământ apare în contextul în care se estimează că, până în anul 2030, inteligența artificială va contribui la creșterea economiei globale cu aproximativ 16 trilioane de dolari.
Pe de altă parte însă, o prognoză extrem de sumbră ne este prezentată în lucrarea Homo deus. Scurtă istorie a viitorului, semnată de Yuval Noah Harari (filosof și istoric, profesor al Universității Ebraice din Ierusalim). Acesta susține că religia datelor și inteligența artificială vor transforma omul, determinându-l să-și atribuie pe pământ ubicuitatea specific divină – lucru total indezirabil. Dacă MBZUAI militează pentru o cooperare între națiuni, în vederea dezvoltării fenomenului inteligenței artificiale, Harari militează pentru o înțelegere între popoare, în scopul de a anihila anumite provocări apărute la nivel global (printre care și cea a tehnologiei care pare să pună omul pe un loc secund). Într-un interviu acordat Euronews, Harari a susținut că inteligența artificială și bioingineria ar putea distruge tot ce înseamnă „uman“, tehnologia având puterea de a imita omul. Aceste perspective sunt, potrivit lui Harari, la fel de periculoase precum încălzirea globală și războiul nuclear.
Ceea ce recomandă Harari este folosirea corectă și echilibrată a acestor tehnologii, fiindcă tot ce este invaziv duce la o diferențiere între păturile sociale – lucru ce va însemna automat ascensiunea unora și declinul altora, deoarece nu toți vor putea ține pasul cu noile tehnologii apărute). De asemenea, istoricul vorbește și despre faptul că, prin aceste instrumente inteligente, le punem pe tavă altora (uneori, fără să ne dăm seama), date personale (de identificare, fotografii de familie, localizări, preferințe etc.), devenind astfel extrem de vulnerabili în fața publicului necunoscut. Totodată, mediul online – prin puterea pe care a căpătat-o – este cel care poate crea anumite mișcări politice sau chiar anarhie.
Este în puterea noastră să facem distincție clară între ceea ce vrem să expunem și ceea ce vrem să ținem pentru sine. Nu știm încotro se va îndrepta tehnologia (în special, din cauza vitezei cu care își face loc în viețile noastre), însă responsabilitatea obiectivă și matură poate fi un prim pas în departajarea vieții online de viața offline – nu atât pentru adulți, cât mai ales pentru cei mici, care au crescut cu astfel de gadget-uri în mâini.
Diferența dintre ființa umană și o mașinărie este că prima dispune de liber arbitru. Iar liberul arbitru face ca specia umană să rămână în continuare superioară. Acest lucru ar fi înțelept (din partea noastră, dar și a generațiilor următoare) să rămână neschimbat.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
