fbpx
skip to Main Content
Problema Subterană Pentru Cele Mai Multe Cupluri: încrederea

Problema subterană pentru cele mai multe cupluri: încrederea

Pentru copii, e ceva natural să aibă încredere în alții. De când sunt bebeluși, ei au încredere că nevoile lor vor fi satisfăcute. Dacă această încredere timpurie le este trădată, ei pot să moară – deoarece sunt complet neajutorați și depind de alții care să-i ocrotească și să-i îngrijească. Încrederea este pentru ei ceva atât de firesc, încât – până și într-o familie normală – ei trebuie învățați când e cazul să nu se încreadă în alții. Copiii trebuie învățați să nu plece cu străinii, să nu alerge pe mijlocul șoselei ori să nu atingă fierul de călcat încins. Copiii, în naivitatea lor, vor să iubească și să aibă încredere în toți oamenii și în toate lucrurile.

Dar într-un cămin disfuncțional nevoile copilului nu sunt satisfăcute neapărat integral, ci mai degrabă parțial și ocazional. De aici, copilul învață că oamenii în care a avut încredere îl vor răni și, deci, încrederea e nepotrivită. Ca rezultat, copilul învață cum să aibă singur grijă de el. Pentru a supraviețui, cel mic se obișnuiește să nu mai aibă încredere – fiindcă se poate baza numai pe el însuși. Dacă cineva merită încredere, asta e mai degrabă o excepție și nu o regulă. Când speră la ceva bun, se alege adesea cu frustrare și dezamăgire. „Nu te încrede în alții“ e ceva ce copilul învață foarte devreme în viață. În orice caz, rezultatul e contrar naturii umane cu care se naște copilul. E un răspuns de adaptare la o situație de inadaptare.

Totuși, aici discutăm despre cum să clădești o relație de încredere. Un element major – o condiție necesară pentru o relație sănătoasă – este încrederea. Fără ea, nicio relație nu poate prospera. Pur și simplu, nu va evolua și nu se va maturiza. Încrederea nu este ceva ușor de obținut, fiindcă trebuie să te dezveți de multe reacții și emoții negative. E necesar să parcurgi tot drumul înapoi spre copilăria timpurie și, încă o dată, s-o iei de la început, acordându-le altora încredere.

Într-un grup de astfel de adulți veniți la terapie, un tânăr pe nume Lawrence a spus: „Tocmai am început un job nou. Până acum mi-au plăcut toți oamenii pe care i-am cunoscut, dar încă nu am de gând să mă încred în nimeni. Fiecare dintre ei trebuie să-mi câștige încrederea.“

Și grupul a fost de acord cu el.

Eu am spus atunci: „De ce să nu ai încredere în toți și apoi să-i dai deoparte numai pe aceia care ți-au înșelat-o? Strategia asta îți va consuma mult mai puțină energie. Nu înseamnă că trebuie să te porți în vreun fel anume. Dacă te hotărăști să le acorzi încredere, nu trebuie să ai vreun comportament diferit de cel pe care-l aveai când erai neîncrezător. Pur și simplu, îți va fi mai ușor în sinea ta.“

Grupul a fost entuziasmat de idee și a vrut să afle mai multe despre această abordare – nouă pentru cei de față. „Nu te costă nimic să acorzi încredere automat“, am continuat eu. „Vei ajunge fix în același loc. Dacă nu ai încredere și cineva te va trăda, se cheamă că ai susținut și dovedit faptul că nu poți avea încredere în nimeni. Dacă ai încredere în cineva și se dovedește că n-a meritat, da, vei fi dezamăgit, însă nu și devastat. Totuși, dezamăgirea e ceva ce-ai învățat să gestionezi foarte eficient. Să afirmi că a fost o idee bună să nu te încrezi de la bun început nu înseamnă că nu vei sfârși dezamăgit. E doar o realitate.“

Pentru ei, întregul concept a părut o inițiativă curioasă. Ceva care, dat fiind trecutul lor, nu le-ar fi trecut prin cap că e posibil.

Dar să vedem, ce înseamnă încrederea, într-o relație? Există câteva componente.

1. În primul rând, încrederea înseamnă că tu îți vei arăta sincer sentimentele și că partenera nu va abuza de ele. Ei bine, acesta e punctul în care te vei împiedica tocmai când te pregătești să intri în arenă, complet nepregătit pentru abilitățile care-ți vor fi necesare acolo. Să te încrezi în alții este unul dintre primele lucruri de care ai învățat în copilărie să te păzești – și eu îți spun acum că nu va mai funcționa.

Unul dintre ingredientele care fac ca o relație sănătoasă și benefică să ți se pară atât de înspăimântătoare este acela că încrederea este opusul a ceea ce-ai învățat tu să faci. Trebuie să crezi că persoana aceea de care ție îți pasă nu va vrea să te rănească și să ai curajul de a începe să te arăți așa cum ești. Astfel începeți să vă cunoașteți cu adevărat. Și invers, încrederea înseamnă că ea va fi capabilă să ți se dezvăluie și că nu vei abuza de sentimentele ei. Este un drum cu două sensuri.

2. În al doilea rând, încrederea înseamnă sinceritate. Adică cealaltă persoană va spune tot ce face și va face tot ce spune. Onestitatea îți permite să crezi că celălalt nu te va minți în mod deliberat. Când procedezi și tu la fel, asta dă substanță relației voastre. Vei ști că ai parte de asta, când mâna ta va întâlni mâna puternică a cuiva pe care te poți bizui la nevoie. Relația voastră nu va „zbura“ peste noapte, iar tu nu vei rămâne confuz în urmă.

3. În al treilea rând, încrederea înseamnă că partenerul nu te va răni cu intenție și că nici tu nu-l vei răni intenționat. Dacă asta se întâmplă totuși, ți-ar fi util să stabiliți împreună o serie de modalități ca să preîntâmpinați repetarea oricărui incident nedorit. Nu putem ști dinainte ce anume din ființa celuilalt ne va face să suferim, după ce vom ajunge să-l cunoaștem cu adevărat. De aceea, e vital să putem spune: „M-a durut când ai spus asta“ și ca celălalt să poată spune și el: „E important că mi-ai explicat. Nu vreau să te rănesc. Mă voi strădui ca asta să nu se mai întâmple.“

℗PUBLICITATE


Pentru mulți, încrederea înseamnă promisiunea că nu va exista abuz fizic. Eu mă înfurii de fiecare dată când aud că un adult a avut o asemenea copilărie îngrozitoare, încât, atunci când vorbim de încredere, pentru el asta se traduce automat în dorința de a scăpa de frica violenței fizice. Abuzul fizic nu e scuzabil în nicio relație. Prin urmare, un astfel de tratament nu este negociabil.

4. În al patrulea rând, încrederea înseamnă libertatea de a fi tu însuți, fără a fi judecat. Înseamnă că nu trebuie să mergi în vârful picioarelor, că îți poți dezvălui adevărata fire – și că partenera poate fi ea însăși în prezența ta. Amândoi sunteți acceptați în relație așa cum sunteți în realitate. Să nu te judeci pe tine însuți și să nu fii judecat de parteneră… iată o experiență cu totul nouă, minunată și înviorătoare. Și e, de asemenea, ceva de speriat.

5. În al cincilea rând, încrederea înseamnă stabilitate. Există o anumită siguranță în ceea ce-l privește pe celălalt, precum și relația dintre voi. Înseamnă că mâine comportamentul său va fi ca cel de ieri și că poți conta pe planurile pe care vi le-ați făcut împreună. Înseamnă să știi că, dacă luni ați făcut aranjamente ca să mergeți undeva sâmbătă, când vine ziua de sâmbătă, voi veți fi în măsură să vă puneți planul în aplicare. Stabilitatea, foarte inconsistentă în experiențele copilăriei tale, poate fi dificil de învățat și acceptat când vine din partea unei alte persoane.

6. În al șaselea rând, încrederea înseamnă angajament față de relație, în măsura în care partenerii de cuplu au fost de acord să se dedice relației. Dacă partenerul spune „Voi avea ochi numai pentru tine; tu ești singura cu care intenționez să mă culc“, tu trebuie să fii capabilă să-l crezi.

Și invers, dacă ți s-a oferit un asemenea devotament, tu trebuie să te porți în consecință. Când te simți confortabil în acea relație, e important să ai garanția că înțelegerea va fi respectată.

7. În fine, încrederea înseamnă confidențialitate. Nu trebuie să te temi că altcineva îți va afla secretele. Și nici tu nu vei dezvălui secretele partenerului. Acest ultim aspect e deosebit de important, mai ales când aveți o ceartă – să știi dinainte că ceea ce vrei să păstrezi ascuns nu va fi folosit împotriva ta.

Din cauză că încrederea înseamnă câte ceva diferit pentru fiecare om în parte, pe lângă aceste șapte aspecte, ea poate însemna orice decid partenerii – individual și laolaltă – că înseamnă pentru ei.

Marlene e chirurg la Unitatea de Primiri Urgențe, într-un spital municipal. Slujba ei este dură și plină de provocări, chiar dacă îi aduce satisfacții. Din când în când, ajunge acasă extenuată, simțindu-se ca și cum cineva i-ar fi administrat repetate lovituri în stomac. Dar știe că, atunci când nu se simte bine, Hal o va întreba: „Ce pot face pentru tine?“ Chiar dacă îl trezește dintr-un somn adânc, la 2.00 sau la 4.00 dimineața, ea știe că – la orice oră – el se va dovedi o mare sursă de confort și siguranță. Într-o dimineață târzie, când ea s-a întors de la spital și a intrat direct în jacuzzi, el i-a pregătit micul dejun, după care, pur și simplu, i-a stat alături. Ea are încredere că el va fi disponibil la nevoie și – pentru că sunt împreună de foarte multă vreme – știe că, dacă-i spune „Am nevoie să fiu o vreme singură“, el îi va respecta dorința.

Sigur că lucrurile nu merg întotdeauna ca unse (așa cum e cazul pentru Marlene și Hal). Modul lor de conviețuire este rezultatul eforturilor comune și al discuțiilor purtate de-a lungul anilor. Au stabilit amândoi cum să fie acolo pentru celălalt: cu susținere, fără a deveni intruzivi. În prima ei căsătorie, Marlene nu avusese un soț care să se afle vreodată lângă ea la nevoie; iar dacă ea era la ananghie, el devenea abuziv. Ca urmare, în primii ani ai relației cu Hal, ea mereu își căuta o soluție de rezervă – pe cineva la care putea apela atunci când, inevitabil, el avea s-o lase baltă – așa încât ea să nu se prăbușească la pământ fără niciun ajutor. Hal n-o dezamăgise niciodată, însă ei îi trebuiseră ani ca să capete încredere în el. Fusese ceva pentru care ea făcuse eforturi intenționate. Se străduise în direcția asta, având conștiința că avea nevoie să-și schimbe atitudinea. Și reușise.

Numeroasele fațete ale încrederii despre care am discutat aici, deși esențiale pentru o relație sănătoasă, sunt dificil de construit. Nu capeți încredere în celălalt peste noapte și nu trebuie să te judeci fiindcă ți se pare dificil să faci asta. Poate că una dintre cele mai facile căi prin care partenerii de cuplu ajung să se încreadă unul într-altul este să-și discute împreună dificultățile pe care le au în privința încrederii și să admită că e ceva spre care amândoi țintesc. Trebuie să te angajezi să oferi încredere puțin câte puțin, pe măsură ce relația evoluează. E foarte important ca amândoi să recunoașteți că încrederea e o parte fundamentală a procesului prin care se clădesc relațiile. În această etapă, e posibil ca tu doar să citești aceste rânduri, fără să ai habar despre cum le-ai putea pune în aplicare. Nu e ceva neobișnuit, dar în cele din urmă vei învăța să ai încredere.

Extras din Intimitate zbuciumată de Janet G. Woititz

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută