Problemele psihice nu se vor opri odată cu încheierea pandemiei de COVID-19 – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Cuvântul anului 2020 este, fără îndoială, „coronavirus“. Am vorbit, am simțit, am trăit și ne-am organizat viețile făcând slalom printre „tentaculele“ nemilosului virus care ne-a făcut să ne schimbăm radical existența. În prezent, suntem într-o fază în care sperăm că vaccinurile apărute pe piață o să ne ajute să oprim focarele și, încet, încet, să revenim la viețile pe care ni le dorim.

Lecțiile predate de această pandemie ne vor ghida, cu siguranță, comportamentul din perioada următoare, chiar și atunci când lucrurile se vor fi așternut într-un scenariu mai optimist. 

Însă ceea ce este absolut revoltător este că această criză a coronavirusului va avea efecte de natură psihologică o bună bucată de timp de acum înainte, specialiștii în domeniu apreciind că aceasta va fi mult mai pregnantă, comparativ cu cea care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit site-ului theguardian.com, dr. Adrian James (președintele Colegiului Regal de Psihiatri) este de părere că un astfel de „cocktail“ (format din ingrediente precum boala însăși și consecințele sociale și economice ce rezultă în urma acesteia) va avea repercusiuni îndelungate, chiar și după ce epidemia va fi sub control.

Am putea aprecia că, în această ecuație, adulții sunt cei în special afectați, însă statisticile arată că dintr-un total de zece milioane de persoane, un număr de un milion și jumătate de copii necesită sprijin nou ori suplimentar în ceea ce privește sănătatea emoțională.

Din păcate, politicile sanitare publice nu includ în programele lor astfel de proiecte, deși este evident că astfel de politici ar fi necesare pentru a-i putea sprijini pe cei ce dezvoltă boli mintale ori pe cei care se află deja într-o astfel de condiție preexistentă.

Problema pornește de la cererea scăzută pentru serviciile de sănătate mintală, din moment ce oamenii nu s-au mai prezentat la cabinetele medicale ori în spitale, convinși fiind că nu vor avea acces la tratament.

Dr. James menționează că datele deținute de NHS Digital relevă un număr impresionant de persoane care se află în contact cu serviciile de sănătate mintală; totodată, se mai menționează și de presiunea majoră care se pune pe anumite departamente ale spitalelor din acest domeniu.

℗PUBLICITATE



Nici previziunile Centrului pentru Sănătate Mintală nu sunt deloc optimiste, de vreme ce se așteaptă ca aproximativ 1,3 milioane de persoane ce nu s-au confruntat cu probleme de sănătate emoțională să necesite tratament pentru anxietate moderată până la severă, iar 1,8 milioane de persoane să aibă nevoie de tratament pentru depresie moderată până la severă.

De asemenea, aproximativ 1,5 milioane de copii prezintă risc de anxietate și depresie, ale căror cauze pot fi decesul ori spitalizarea unor membri ai familiei sau chiar carantina și izolarea socială.

Dr. James ne atenționează să nu ne neglijăm problemele emoționale în lupta noastră pentru controlul virusului.

Fie că vorbim de stresul posttraumatic apărut la aproximativ o cincime dintre bolnavii ce au fost ventilați mecanic în prima parte a pandemiei ori de durerea pierderii persoanelor dragi fără a exista posibilitatea de a-și lua rămas bun de la ei sau de stresul celor care au grija locului de muncă, fiecare dintre acestea atârnă greu în această luptă pe care o ducem cu toții.

Însă accesul de cele mai multe ori anevoios la servicii sanitare care să ne ajute să traversăm cu mai multă speranță perioada actuală ne face, în cel mai optimist scenariu, să rămânem în stadiul actual ori, într-un scenariu mai puțin optimist, să ajungem într-un stadiu în care lucrurile încep să se agraveze.

Este lesne de înțeles că revenirea la o viață similară celei pe care o cunoșteam înaintea pandemiei va fi una treptată și, potrivit dr. James, chiar va fi nevoie de o reintegrare a unor categorii de persoane (în special cei vârstnici, care s-au obișnuit să se autoizoleze), cu ajutorul organizațiilor caritabile și al voluntarilor, pentru a-și restabili legăturile oricum reduse pe care le aveau odinioară.

Este important să avem grijă fizic de noi înșine, dar, în același timp, este nevoie să nu lăsăm nici latura psihică deoparte. Pentru asta, vă recomandăm să accesați serviciile rețelei naționale de psihoterapeuți recomandați de Pagina de Psihologie. Nu suntem obișnuiți să cerem ajutor și considerăm că am fi priviți diferit, că am fi dați la o parte de cei din jurul nostru, dar specialiștii ne îndeamnă să ne deschidem sufletele cu fiecare ocazie și să ne prețuim mai mult sentimentele și trăirile. Trăim vremuri complicate și nu merită, pentru nimic în lume, să ne încâlcim interiorul și mai mult decât este.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută