Dănilă Prepeleac – Pagina de Psihologie
skip to Main Content
22 %

Dănilă Prepeleac

5.0 (1 recenzie)

29,98 lei

Autor: Ion Creangă
Ilustrații: Vali Petridean
Vârsta recomandată: 6-10 ani

Mai sunt disponibile 4 buc.!

În stoc

Livrare rapidă

Toate comenzile se livrează în 1-2 zile lucrătoare, 95% dintre ele ajung la dvs. în ziua următoare.

Comandă procesată în siguranță

Certificat SSL pentru siguranța cumpărăturilor făcute cu cardul. Plăți 100% sigure și criptate.

Puncte de fidelitate

Toate achizițiile se transformă în puncte de fidelitate pentru reduceri la comenzile următoare.

Descriere

Erau odată într-un sat doi frați: cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, iar cel mai mic, Dănilă, era nechibzuit și sărac. Într-o zi, cel mare, sătul să-i împrumute carul fratelui mai mic, îl sfătuiește pe Dănilă să meargă la iarmaroc să schimbe cei doi boi mândri pe care îi avea pe un car și doi boi mai mici. Așa încep peripețiile lui Dănilă Prepeleac, târguiala cu trecătorii, încercările la care îl supun dracii, dialogurile spumoase, toate povestite cu umor de Ion Creangă și ilustrate cu multă imaginație de Vali Petridean.

Al șaselea titlu din colecția Pasărea măiastră – colecție de basme românești ilustrate de artiști români -, povestea lui Danilă Prepeleac se desfășoară în 32 de pagini minunat ilustrate de Vali Petridean și reprezintă un cadou perfect pentru micii și marii cititori de povești ilustrate.

Unul dintre cei mai apreciați ilustratori români, Vali Petridean a ilustrat toate cărțile lui Iv cel naiv, a fost publicat de două ori în catalogul Lürzer și are o istorie de 15 ani în publicitate.

Informații suplimentare

Numărul de pagini:

32

Dimensiuni:

23,5 x 30,5 cm

Coperta:

hardcover

ISBN:

9786068642055

Data publicării:

februarie 2015

Ion Creangă (n. 1 martie sau 10 iunie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu.

Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919.

Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern („tatăl mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig“), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței, la Broșteni, unde continuă școala. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni („fabrica de popi“). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic Veniamin Costachi de la Socola.

În primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții și gândiri ciudate care se vor personifica în Ivan Turbincă. În aceasta din urmă regăsim tema din Toderică, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovește turbinca lui Ivan ca să intre într-însa cine o vrea Ivan și fără voia lui să nu poată ieși.
A doua categorie de lucrări a lui Creangă o formează anecdotele, povestiri cu dezvoltări lungi, cu o intrigă bine condusă și cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporană lui. În Cinci pâini aflăm o satiră la adresa judecătorilor și avocaților, pe care îi numește „ciorogari, porecliți și apărători“; această povestire demonstreză că, pe lângă umor, Creangă se pricepea si la matematică. În două povestiri de acest tip aflăm despre o persoană istorică interesantă. Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Cea intitulată Ion Roată și Unirea este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii. Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii“. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de Moș Ion Roată. În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o piatră mare ce se afla în grădină. Neputând s-o facă singur, Roată e ajutat de ceilalți țărani. „Acum ai înțeles“, întreabă boierul. Roată răspunde: Am înțeles așa, că până acum noi țăranii am dus fiecare câte o piatră mai mare sau mai mică pe umere, însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre.

Prima parte a operei lui Creangă o formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil spiritul poporului de la țară, pun însă în evidență însușirile lui literare proprii.

O altă față, mai puțin cunoscută, a lui Creangă este cea a poveștilor licențioase: Povestea poveștilor.
Amintirile din copilărie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meșteșugită a frazei, în care se vede totuși tonul poporan, – scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.

1 recenzie pentru Dănilă Prepeleac

  1. Catalin N

    Numele personajului si, implicit, titlul operei definesc metafora existentei, vazuta ca ritual de spiritualizare a materiei prin parcurgerea unui drum initiatic spre gnoseologie. Creangă devine original prin abundenţa detaliilor specifice, prin nuanţarea mişcărilor, a gesturilor, a vieţii sufleteşti, personajele ‑ în special eroul ‑ căpătând individualitate umană. Naratorul este atent la ceea ce este particular, la detaliul specific, la atmosferă, care nu constituie o trăsătură a basmului popular, unde naraţiunea se menţine cu precădere în direcţia epicului. În general, folclorul abundă de povestiri pe seama prostiei omeneşti şi a altor păcate şi slăbiciuni morale.

Lasă o recenzie de client

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută