Viziuni – vol. 2
84,15 lei
Note ale seminarului susținut între 1930 și 1934 de C.G. Jung
Autor: C.G. Jung
În stoc
Descriere
Fabuloasa aventură a Christianei Morgan în lumea inconștientului continuă în acest al doilea volum al seminarului dedicat viziunilor sale. Aflată în căutarea propriei identități feminine, ea parcurge drumul spre profunzimile psihicului său, aducând la suprafață imagini marcate tot mai mult de animus și de principiul Erosului, ce începea să înmugurească în interiorul său. Simboluri apar și sunt comentate, analizate, circumambulate, prin interesante incursiuni în istorie, religie, mitologie. Și acest volum, la fel ca precedentul și la fel ca Analiza viselor, reușește să ne aducă în sala de seminar, unde Jung își stimulează auditoriul să gândească și să descopere semnificațiile esențiale din frânturile de imagini oferite de inconștient. Prelegerile susținute de el pe marginea viziunilor ei rămân mărturia drumului parcurs de această femeie către individuare, iar lectura lor este captivantă pentru toți cei interesați de rezolvarea enigmei psihicului uman.
„Marea este întotdeauna simbolul inconștientului colectiv, iar faptul de a sta pe mal este o situație simbolică, situație care apare frecvent în vise sau viziuni, însemnând că te afli la marginea lumii conștiente, cum s‑ar spune, privind spre distanța infinită sau către cele mai profunde adâncimi ale oceanului. Marea, inconștientul, arată ca o oglindă; nu poți pătrunde în interiorul ei, dar știi că suprafața ei strălucitoare acoperă o imensă profunzime conținând tot soiul de forme misterioase.“ — C. G. Jung
Informații suplimentare
| Numărul de pagini: | 768 |
|---|---|
| Dimensiuni: | 16,5 X 23,5 cm |
| Coperta: | softcover cu clapete |
| ISBN: | 978-606-40-0960-9 |
| Titlul original: | Visions: Notes of the Seminar Given in 1930-1934 by C.G. Jung. Part 2 |
| Traducerea: | Oana Badea, Manuela Sofia Nicolae |
| Data publicării: | noiembrie 2020 |
Carl Gustav Jung (1875–1961), psiholog și psihiatru elvețian. Născut la Keswil (cantonul Thurgau), a făcut studii de medicină generală și psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich, și medic-șef la clinica psihiatrică universitară Burgholzli.
S-a consacrat însă precumpănitor psihoterapiei clinice și, concomitent, cercetării experimentale și teoretice. În 1904 întemeiază la Zürich un laborator de psihopatologie experimentală, valorificând observații personale și descoperiri în domeniul asociațiilor verbale normale și patologice, al demenței precoce și al complexelor.
Între 1907 și 1912 colaborează intens cu Freud, atras în special de cercetările acestuia legate de isterie și de vise. Ruptura cu Freud, provocată mai cu seamă de rigiditatea concepției acestuia, înseamnă pentru Jung angajarea fermă pe un drum propriu. Ea îl va duce la elaborarea unui sistem autonom de gândire, axat pe reintroducerea spiritului ca dimensiune fundamentală a ființei și pe un ansamblu de concepte noi, deduse în temeiul unei îndelungate și vaste experiențe clinice. Între 1921 și 1938 întreprinde călătorii de studii în Africa de nord, în lumea arabă, la indienii pueblo din Arizona, în Kenya, Uganda și India. În 1935 este ales președinte al proaspăt întemeiatei „Societăți elvețiene pentru psihologie și domeniile conexe“. În 1944 i se creeaza la Basel o catedră de „psihologie medicală“. În 1948 se înființează la Zürich institutul care îi poartă numele, iar în 1958, inspirată de cercetările sale, „Societatea internațională de psihologie analitică“.
Ultimii ani de viață și-i petrece la Bollingen, lângă Zürich, locuind în faimosul turn, unde își redactează și parțial își dictează memoriile. La câteva luni după moartea lui îi apar memoriile, Erinnerungen, Traume, Gedanken consemnate și editate de Aniela Jaffe.
Scrieri:
Uber die Psychologie der Dementia praecox (1907)
Wandlungen und Symbole der Libido (1912)
Psychologische Typen (1921)
Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewusten (1928)
Psychologie und Religion (1940)
Uber die Psychologie des Unbewusten (1943)
Psychologie und Alchemie (1944)
Die Psychologie der Ubertragung (1946)
Antwort auf Hiob (1952)
Synchronizitat als ein Prinzip akausaler Zusammenhange (1952)
Ein moderner Mythus (1957)
Veronica –
Este o carte extraordinară.