Skip to content

De ce nu este greșit (ci chiar de dorit) să folosim „chirurgă“, „psihologă“, „astronaută“, „deputată“, „primăriță“ sau „directoare“?

Încă sunt voci care spun ca sună nefiresc, insuficient de protocolar să spunem „notăriță“, „ministră“, „jandarmeriță“, „procuroare”, „deputată“, „senatoare“ etc. Dar noi construim firescul, prin acțiunile de zi cu zi. Rezistență la „feminizare“ pare să fie justificată de o credință bine înrădăcinată în mentalul colectiv conform căreia formele de masculin sunt generice, oficiale și denotă mai mult respect sau prestigiu în desemnarea profesiilor. Dar atestarea și utilizarea tot mai frecventă a formelor de feminin pentru meserii, profesii, funcții în discursul public n-ar face altceva decât să denote mobilitatea societății înseşi care nu mai tolerează patriarhatul lingvistic.

Câteva precizări din perspectivă lingvistică:

℗PUBLICITATE



  • DOOM3 permite folosirea atât a femininelor nume de profesii terminate în „-ogă“ (pe care le și recomand), cât și a celor terminate în „-oagă“: arheologă (livr.)/(colocv.) arheoloagă, astrologă (livr.)/(colocv.) astroloagă, biologă (livr.)/(colocv.) bioloagă, cardiologă (livr.)/(colocv.) cardioloagă, dermatologă (livr.)/(colocv.) dermatoloagă, etnologă (livr.)/(colocv.) etnoloagă, meteorologă (livr.)/(colocv.) meteoroloagă, psihologă (livr.)/(colocv.) psiholoagă etc.
  • Forma „doctoră“ nu este corectă; vom spune corect „doctoriță“. Nu vă lăsați influențați de cei care spun că acest sufix e diminutiv, deci „diminuează din importanță“; în contextul de față, vorbim despre un sufix moțional de agent des întâlnit în română.
  • Mai ales în mediul educațional, sunt încă sunt prezente numeroase excese ale obsesiei ceremonioase: „doamnă director, doamnă profesor“. Cu toate că aceste formulări nu sunt greșite din punct de vedere gramatical, majoritatea lingviștilor recomandă folosirea femininului: „doamnă directoare, doamnă profesoară“. Educând elevii încă de la vârstele mici să folosească formele de feminin, vor crește cu aceste valori și cu acest uz lingvistic.
  • E normal ca identitatea de gen a femeilor să transpară și prin denumirea funcției, a poziției pe care o au, așa cum transpare pentru un bărbat care, poate, nu vrea să-și spună „moașă“ (știați că… există, în limba română, cu etimologie neogreacă, forma „mamoș“? De altfel, în 2015, multe site-uri din România scriau despre primul absolvent al specializării „Moașe“ de la Facultatea de Medicină din Galați. 
  • DOOM3 înregistrează un număr considerabil de forme feminine, iar exemplele următoare sunt doar câteva: primăriță, chirurgă, astronaută, notăriță/notăreasă (fam.), judecătoare, ambasadoare, profesoară, directoare, avocată, deputată, ministră, senatoare, procuroare, antrenoare, ingineră, rectoră, decană, reporteră/reporteriță, jandarmeriță. M-ar bucura ca o viitoare ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române să înregistreze și alte forme, precum „magistrată“, „istorică de artă“, „secretară de stat“, „prorectoră“, iar lista poate continua. Derivarea substantivelor la feminin reprezintă un proces firesc de regularizare a sistemului flexionar, limba nefăcând altceva decât să reflecte realitatea extralingvistică pe care ne-o dorim: o piață a muncii bazată pe egalitatea de gen.

Fără a cădea în exagerări, fără a îmbrățișa poziții radicale, trebuie să recunoaștem că a folosi exclusiv la masculin numele de profesii și de funcții (mai ales cele considerate înalte ca statut) imprimă subiacent ideea că femininul e depreciativ. Se presupune că lipsa unui termen feminin pentru o profesie sau funcţie presupune asocierea implicită cu masculinitatea, deci o depreciere a femeilor, care nu ar fi potrivite să o îndeplinească.

Dacă o limbă transmite o mentalitate sau alta doar de noi depinde. Iar româna, ca orice limbă vorbită, este un organism viu capabil să reflecte schimbările de mentalitate. Schimbări care susțin diversitatea. Schimbări care ne eliberează de credințe disfuncționale. Schimbări necesare.


Citește și:

Corina Popa este doctor în filologie și fondatoarea proiectului Școala de gramatică. În prezent, este lector dr. al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea din București și realizatoarea rubricii de gramatică a matinalului „Vorbește lumea“ de la ProTV. Experiența sa profesională este strâns legată de domeniul educației și al cercetării, fiind, de-a lungul timpului, purtătoare de cuvânt a Ministerului Educației (octombrie 2022 - ianuarie 2023), consilieră la Departamentul Educație şi Cercetare al Administrației Prezidențiale (2021-2022), expertă în etică universitară în cadrul UEFISCDI (2021-2022) și consilieră pe probleme de educație la Parlamentul României (2019-2021).

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%