fbpx
skip to Main Content

Diana Plăcintescu este medic dermatolog cu o experiență de peste 20 de ani, având diferite stagii de pregătire în Franța și Germania. Este membru al mai multor foruri profesionale internaționale, precum Asociația Europeană de Dermato-Venerologie, Asociația Americană de Dermatologie sau Societatea Internațională de Dermatoscopie. A fost, de asemenea, vicepreședintă a Societății Române de Medicină Estetică și Dermatologie Cosmetică și Chirurgicală, unde a organizat inclusiv conferințe și congrese naționale și globale. Activitatea de medic o desfășoară la clinica Medicum, din București. 

Ce nu știm noi, românii, despre importanța pielii și ce ar fi indicat să facem mai des decât am făcut până acum? 

Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc, este barieră, dar și interfață cu exteriorul. Are o funcție de protecție, este un scut care este rănit de toate agresiunile exterioare și, în același timp, oglindește toate suferințele interne. Multe boli își arată primele semne la nivelul tegumentului, iar cei care le percep sau știu să le vadă își pot salva viața în ultimă instanță, pentru că intervin la timp asupra unei maladii interne. Cred că pur și simplu ar trebui să fim mai atenți LA pielea noastră, să îi înțelegem mesajele. Și, în același timp, mai atenți CU pielea noastră, să îi purtăm de grijă. Așa cum spuneți voi, psihologii, să petrecem mai mult timp cu noi înșine…

În ultima vreme, de aproape doi ani, ne spălăm pe mâini mult mai des decât o făceam în trecut. Cum anume ne putem îngriji pielea mâinilor în vremuri de pandemie? 

După cum spuneam, trebuie să citim semnele pielii și să îi dăm ceea ce ne cere. Ca și cu sufletul… Ar trebui să avem în buzunar pe lângă dezinfectant, și un tub de cremă hidratantă, iar după ce ne-am dezinfectat mâinile să o aplicăm, pentru că e mai ușor să completezi o rutină deja existentă decât să creezi una nouă. Ce e bine de știut este noțiunea de cremă-barieră. Desigur, orice cremă mai grasă este bună, dar cremele dedicate de mâini din gamele dermatocosmetice au o compoziție ușor siliconată, ceea ce păstrează mai bine hidratarea și împiedică agresiunea factorilor externi iritanți, fie ei săpunuri, dezinfectanți sau pur și simplu frig, vânt, praf.

Se spune că pe la cabinetul medicului stomatolog este important să trecem cel puțin o dată pe an; la cabinetul medicului dermatolog când ar trebui să ajungem?

Noi suntem ceva mai permisivi… Singurele controale regulate, fără ca pacientul să aibă acuze personale, sunt impuse celor care au mai multe alunițe sau au antecedente de cancere de piele în familie, asta deoarece cancerele de piele derivate din celule pigmentare seamănă foarte mult cu alunițele banale, iar pacientul nu poate face singur diferența între ele; aceste cancere pot fi rapid fatale, sunt foarte agresive. 

Pe de altă parte, pacienții care au alte simptome sau semne cutanate care persistă trebuie să vină la dermatolog cât mai devreme, pentru că pielea este foarte versatilă, își modifică semnele, unele semne dispar, altele, dimpotrivă, devin fals pozitive cum spunem noi, transmit semnale false, și cu cât mai devreme sunt surprinse, cu atât este mai ușor de intervenit.

Unii specialiști spun că ceea ce trăim în interior ajunge să se citească pe pielea noastră; care sunt semnele care ne indică faptul că am avea nevoie de o pauză și poate de noi rutine de îngrijire a pielii?

Dacă suntem puțin atenți la pielea noastră și dăm importanță la ce vedem, e imposibil să nu observăm cearcănele și deshidratarea când suntem obosiți, să nu vedem cum culorile se modifică atunci când suntem bolnavi sau pur și simplu deshidratați sau cum apar riduri de expresie atunci când suntem prea triști sau prea nervoși. Sunt, de regulă, schimbări mici de la o zi la alta, de la o lună la alta și, la un moment dat, ne lovesc atunci când ne privim în oglindă. Și ne simțim cumva trădați. Și apoi, ca în viață, ne dăm seama că noi am trădat de fapt primii, fie prin indiferență, fie prin lipsa măsurilor active. De aceea, cu cât instituim mai devreme o rutină sănătoasă, cu atât mai multă vreme pielea noastră își va păstra calitățile și ne va mulțumi, păstrându-și luminozitatea, elasticitatea și culorile tinereții. Iar această rutină este foarte simplă, ea trebuie să fie simplă – curățare-hidratare-fotoprotecție. Când spun hidratare, mă refer la aplicarea de creme hidratante sau emoliente, îmbogățite ideal cu ingrediente adaptate fiecărei vârste. Dar repet, deși calitatea cremei este importantă, desigur, NU este esențială. Eu am o vorbă: gestul bate produsul sau, dacă vreți, rutina bate prețul. Nu este o scuză că nu am bani pentru o cremă scumpă

Dacă ar fi să ne imaginăm perioada de viață a unui om de la momentul nașterii și până la vârsta a treia, care sunt principalele procese de transformare prin care trece pielea umană?

Pielea este perfectă până undeva către vârsta de 20 de ani, adică este la maximumul potențialului său, al conținutului în fibre și apă. Noi de la naștere pierdem celule și apă din toate țesuturile, ele se reînnoiesc, desigur, dar nu în același ritm în care se pierd, așa că de la 20-25 de ani încolo, pielea dă primele semne de imperfecțiune, face riduri, se pătează, apar papiloame, keratoze (excrescențe benigne, dar nedorite) etc., care continuă să se accentueze cu timpul. E același proces în tot organismul, doar că pe piele se vede totul…

℗PUBLICITATE



Știm că, vară de vară, faci câte o vizită la clinici din Franța. În materie de frumusețe și îngrijire personală, țara a cărei capitală este simbolizată de Turnul Eiffel e considerată drept etalon; care sunt cele mai surprinzătoare lucruri pe care le-ai descoperit în cadrul acestor vizite profesionale? 

Eu merg în Franța câteva luni pe an de vreo opt ani, în principal într-o stațiune termală care este asociată ca brand și imagine și chiar proprietar, bineînțeles, uneia dintre cele mai mari firme de dermatocosmetice la nivel mondial. Ocazional, lucrez și în clinici de dermatologie și estetică din regiunea respectivă. Din ambele experiențe pot să vă vorbesc despre francezii obișnuiți, nu despre elita luxului, ceea ce cred, de altfel, mai important ca experiență de împărtășit. Ce vă pot spune este că sunt în deplina admirație a unui sistem de sănătate care valorizează experiența termală și a transformat-o în termalism științific, adică a demonstrat prin studii riguroase efectele calităților apei și procedurilor termale asupra sănătății oamenilor. Îmi place cum spun ei bien-être, un fel mai cald de a spune calitatea vieții, care e un termen științific. Bien-être e un fel de bine cu tine, acel minunat echilibru între suflet, spirit și corp. Ceea ce mi se pare că definește poporul francez la toate nivelurile. Plăcerea de a trăi, transformată în datorie de a trăi bine. Acolo, toată lumea merge la o cură termală în fiecare an. Toată lumea face sport. Toată lumea se îngrijește de sănătate, toți își doresc să arate bine la modul natural, fac proceduri estetice simple și discrete. Discreția e ceea ce caracterizează bunul lor gust și bunul simț înnăscut, iar excesele de imagine sunt sancționate imediat.

Eșți pasionată de psihologie și știința sufletului uman. Cât de des le vorbești pacienților despre importanța sănătății mintale și cum reacționează aceștia atunci când descoperă că ai o abordare atât de complexă? 

Aici avem material de un interviu întreg, pentru că pielea este de multe ori și organul pe care ne răzbunăm atunci când suntem frustrați, triști, furioși sau chiar bolnavi psihic, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama. Și această știință de interferență, psihodermatologia, prinde aripi în ultimii ani, iar problemele psihologice determinate de pandemie au accentuat simptomatologia aceasta de graniță. Dar, în afara ei, orice patologie cronică, mai ales de piele, mai ales la vedere, are și ea impact asupra sufletului. Mie nu îmi place să las pacientul să plece doar cu o rețetă de creme. Pentru asta nu aș avea nevoie de mai mult de cinci minute. Pacienții mei se întorc, cred, la mine și pentru că eu îi întreb, și ascult, și îi sfătuiesc și despre sufletul lor, despre crearea rutinelor, despre cum să tolereze mai ușor anumite perioade mai grele pentru pielea lor.

De curând, v-am auzit vorbind la #BraveTalk cu colega noastră, Raluca Anton, despre perioada de peri- și post-menopauză. Ce ar fi bine să știe, de această dată, bărbații despre menopauză? 

Ei ar trebui să știe că acea perioadă poate fi dramatică pentru femeia pe care o iubesc și care merge lângă ei pe drumul vieții, indiferent că le e soție, mamă, soră. Să înțeleagă că este foarte greu să stăpânești toate trăirile, senzațiile, modificările de dispoziție, dar și pe cele corporale, fizice. Că o iei razna ca femeie, cu atât mai mult dacă nu ești informată, și nu știi că totul se datorează modificărilor hormonale. De aceea, cel mai important mi se pare ca și bărbații, și femeile să cunoască fenomenul în toată complexitatea lui, pentru că impactul, mai ales asupra vieții de cuplu, poate fi uriaș. 

Vă cerem să dați ceva și din casă: cum arată rutina dumneavoastră de îngrijire a pielii și care sunt acele obiceiuri peste care nu săriți niciodată?

Singurul obicei cotidian peste care nu sar niciodată este să mă spăl sau să îmi curăț fața și dimineața, și seara, și să îmi aplic o cremă (nu totdeauna…). 

Pe de altă parte, fac tot felul de proceduri de rejuvenare la noi în clinică, pe de o parte ca să le testez, pe de altă parte pentru că recunosc că nu pot urma rutine complicate și prefer să las pielea să lucreze pentru mine.

Dacă ar fi să ne formulăm un obiectiv pentru 2022 (atât ca femei, cât și ca bărbați), prin care să avem grijă de sănătatea pielii noastre, de ce anume ar fi indicat să ținem cont?

Cred în continuare că fotoprotecția responsabilă este principalul obiectiv, atât pentru prevenirea cancerelor, cât și a îmbătrânirii cutanate fotoinduse. Asta înseamnă să nu exagerăm cu expunerea la soare, chiar dacă ne e dor, uneori, după lungile perioade de iarnă sau de restricții pandemice, și să folosim creme de protecție bine alese. Când spun responsabil vizez și la componenta ecologică, pentru că toate aceste creme ajung, până la urmă, în apă, în sol, iar preocuparea acum este ca atât cremele, cât și ambalajele să fie biodegradabile.


Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută