Iată-ne ajunși și aici, pentru că fie locuiești cu ei în casă, fie cunoști unul sau te gândești cu anxietate la această perioadă de dezvoltare, uitându-te la copilul tău care încă te mai roagă să îi citești povești înainte să adoarmă. Cred că nu mai este un secret faptul că etapa de vârstă la care mă refer este adolescența; etapa de care se tem cei mai mulți dintre părinți. Nu o să neg această teamă pe care și eu o simt uneori, în cadrul întâlnirilor mele cu adolescenții din cabinet, deoarece este perioada în care se produc cele mai rapide și cele mai spectaculoase schimbări din evoluția unui om (asemănătoare cu cele din primii trei ani de viață).
Am ales să expunem mai multe despre acest subiect pentru că teama are nevoie să cunoască, iar adolescenții au nevoie de adulți corect informați și flexibili care să își adapteze felul în care relaționează în funcție de nevoile și de schimbările prin care trec ei. Astfel, vă invit să începem cu schimbările pe care le-am adus în discuție mai devreme și care pot fi observate în felul în care adolescenții se comportă, își exprimă emoțiile sau interacționează cu membrii familiei.
La intrarea în această etapă, orice copil se confruntă cu două mari provocări: schimbările fizice (biologice) și schimbări psihosociale (felul în care gândește, simte și interacționează cu ceilalți). Atunci când vorbim de schimbările fizice, e important să știm că acestea sunt rapide, dar inegale, așa că își fac loc treptat sentimentele de inadecvare. Apoi, dacă vorbim despre schimbările psihosociale, cu care adulții simt că au cel mai mult de furcă, cred că este momentul potrivit să avansăm cu #PsihoDescoperiri și sugestii practice care să faciliteze relaționarea și comunicarea cu această categorie de vârstă.
Sugestia practică #1
Fă din monolog un dialog! Una dintre cele mai mari capcane în care cad adulții, în ceea ce privește comunicarea cu un adolescent, este atitudinea: „Stai și ascultă-mă! Eu știu mai bine!“ E normal să fie la îndemână această abordare, pentru că în spate se află dorința de a proteja, însă, de cele mai multe ori, un monolog despre cum ar trebui să faci lucrurile nu face decât să irite sau chiar să plictisească un adolescent.
Discută și pune întrebări, astfel îl vei implica activ față de mesajul pe care vrei să îl transmiți și vei încuraja adolescentul să discute despre subiecte variate, să gândească independent și să formuleze idei proprii, să le testeze și să găsească soluții. De ce sugerez asta? Pentru că, în acest moment, creierul exersează construirea de ipoteze, să deducă diferite rezultate și să identifice soluții. E important ca părinții să privească momentele de dialog drept contexte de învățare pentru tânărul lor, care deprinde aceste abilități cognitive extrem de utile pentru etapa adultă.
℗PUBLICITATE
Sugestia practică #2
Concentrează-te pe comportamentul adolescentului, nu pe atitudinea sa! Spun asta pentru că schimbările fiziologice se pot traduce printr-o grămadă de atitudini care, de multe ori, îi înfurie pe adulți și le activează, în minte, gândul „lipsă de respect“.
În astfel de momente, e important ca adultul să își exprime nemulțumirea față de adolescent vorbind despre comportament, dar evitând etichetarea: „Ești un(o) leneș(ă)! Nu îți faci temele la timp!“ Acest gen de etichetare îl rănește pe copil și contribuie la scăderea stimei de sine. Vorbește-i, așadar, despre ce te deranjează la comportamentul lui (nu își face temele la timp) și întreabă-l ce ar avea nevoie din partea ta pentru a îmbunătăți acest aspect.
Sugestia practică #3
Independență și reguli. Grupul de prieteni și socializarea în afara casei devin domeniul de interes în această perioadă, astfel că are foarte mult sens îngrijorarea părinților care se simt lipsiți de control. Apar regulile, care se bat cap în cap cu independența pe care adolescenții încearcă să o experimenteze și să o construiască. Asta nu înseamnă că renunțăm la reguli, pentru că adolescentul are încă nevoie de ghidajul unui adult, însă felul în care le stabilim poate să facă diferența.
Stabilește reguli precise, argumentate și, cel mai important, luate de comun acord, legate de întâlnirile din afara casei. Setarea alături de adolescent a acestor reguli și explicarea lor îl ajută, pe termen lung, să deprindă sănătos conceptul de independență, asumarea de responsabilități (consecințe) și ideea de încredere.
Ne reîntâlnim și joia viitoare, până atunci iată ce merită să lecturezi pe această temă: Vâltoarea minții, Creierul adolescentului, Generația Z, Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
