Skip to content

Te surprinzi mâncând atunci când nu îți e foame? Poate ai ajuns să observi că folosești mâncarea drept o sursă de confort când te simți trist, anxios sau plictisit? Simți că ai o relație mult prea strânsă cu mâncarea? Să știi că nu ești singurul care trăiește asta. Mulți dintre noi am ajuns să folosim mâncarea drept analgezic pentru stările noastre de disconfort sau pentru durerea și suferința cărora nu știm cum altfel să le facem față. Astfel, consumul de alimente în scopul reglării stărilor emoționale este metoda la care recurgem atunci când ne simțim singuri, neputincioși, neajutorați sau copleșiți de viață.

Din punct de vedere științific, mâncatul pe fond emoțional se încadrează de obicei într-una din cele două strategii generale ineficiente de coping: evitarea sau centrarea pe emoție. Evitarea este exact ceea ce și numele sugerează: evităm să ne întâlnim cu ceea ce ne stresează sau ne provoacă o stare de disconfort. Așa că mâncăm atunci când simțim ceva, astfel încât să nu fim nevoiți să facem față problemei. E un exemplu clasic de evitare folosind mâncarea. După cum îți poți imagina, această alegere a gestionării este rareori eficace, deoarece problema va rămâne acolo odată ce farfuria a rămas goală, iar tot ce se schimbă este nivelul de intensitate a emoțiilor noastre. Vinovăția, rușinea, dezamăgirea sunt doar o parte din ceea ce trăim după ce ne implicăm în evitarea vieții, prin focus pe mâncare. 

Pe de cealaltă parte, când recurgem la un coping centrat pe emoții, ceea ce încercăm să facem este să ne simțim mai bine abordând stările provocate de stresor, mai degrabă decât stresorul însuși. De exemplu, dacă ești într-un conflict cu partenerul și, în loc să încerci să vorbești sau să iei o pauză de la discuție, te îndrepți spre consolarea sentimentelor rănite consumând ceva dulce. Din nou, pe moment, e o îmbrățișare din interior pe care ți-o oferi, însă pe termen lung nu este de mare ajutor. Pentru că imediat după, te-ar putea vizita vinovăția, dacă ai mâncat ceva pe care l-ai asociat cu „nesănătos“ sau „rău“ sau dacă estimezi că ai consumat prea multă mâncare.

Intuiești unde mă îndrept cu exemplele astea, nu-i așa? De cele mai multe ori, problemele se află în control nostru, pentru a ne dezvolta abilități creative de rezolvare a provocărilor, iar mâncarea nu intră în această categorie. Ceea ce ar fi bine să facem este să ne concentrăm asupra modului în care ne gestionăm problemele. Știu, știu, sună grozav și poate chiar evident, dar cum facem schimbarea asta? Am să vin cu un indiciu: nu se va întâmpla peste noapte, în special dacă mâncatul e strategia pe care o folosești de multă vreme. Mi-aș dori să fie atât de simplu, dar pentru cei mai mulți dintre noi este nevoie de conștientizare, compasiune și exercițiu constant pentru a reuși. În această notă, te invit la trei #psihodescoperiri care ne pot facilita procesul de transformare, când vine vorba de mâncatul emoțional.

Sugestia practică #1

Cunoașterea contextului este la fel de importantă ca modificarea comportamentală. Ce apasă butonul mâncatului compulsiv? Când cineva îmi spune că mănâncă emoțional, adresez trei întrebări:

  1. Când mănânci emoțional? Există un moment al zilei în care simți că te lovește? Pentru majoritatea oamenilor, răspunsul pare să fie după-amiaza și seara.
  2. Ce îți pui pe farfurie în situații stresante? Sunt alimente bogate în grăsimi, Fast Food sau ceva dulce?
  3. Ce emoție a declanșat, de fapt, dorința de a mânca? A fost plictiseală, furie, rușine, frică, vinovăție, singurătate etc.? Răspunsul la această întrebare pare să varieze foarte mult, dar rușinea și vinovăția sunt des întâlnite ca formă de pedeapsă.

Răspunsurile la aceste întrebări au puterea de a ne oferi o perspectivă asupra circumstanțelor care ne conduc la mâncatul emoțional.

℗PUBLICITATE



Una din poveștile ce explică felul în care ne deconectăm de trăirile noastre și inspiră la schimbare este cartea lui Johann Hari, Legături pierdute

Sugestia practică #2

Negociază cu vinovăția! Poți începe această negociere înainte să mergi la cumpărături. Încearcă să anticipezi că, în cazul în care cumperi alimente nesănătoase, mai târziu, acasă, te vei trezi într-un conflict între ce e bine și ce te tentează să mănânci. Pentru a evita această luptă, e important să începi să negociezi cu tine însuți/însăți cum arată lista de cumpărături. Renunță treptat la anumite produse, fără să ajungi într-o dictatură de genul totul sau nimic. Mai degrabă, ai răbdare cu tine în tot acest proces și începe prin a limita cantitatea de produse nesănătoase pe care le cumperi sau prin a găsi alternative sănătoase, care să îți ofere același gust. 

Și încă un lucru: evită, pe cât posibil, orele și zilele în care magazinele sunt supraaglomerate – asta, în sine, poate să fie un stresor care să îți deturneze alegerile. Și încearcă să nu faci din mersul la cumpărături cea mai frumoasă experiență a acelei zile. Pentru mai multe idei utile, îți recomand rubrica #GânduriDeBine

Sugestia practică #3

Impactul lui 5. Când te simți copleșit de o problemă, este important să schimbi energia, acționând într-un mod diferit cu ajutorul unui plan. Amintește-ți că pentru a te distrage de la tentația mâncatului emoțional în mod eficient, e important să acorzi activității cât mai mult din atenția ta pentru o anumită perioadă de timp. Așa că haide să configurăm planul! Pe o foaie de hârtie, notează:

  • 5 persoane pe care le poți suna sau cărora le poți scrie mesaje, atunci când treci prin stări de stres, dezamăgire, tristețe sau ai nevoie să vorbești despre ceea ce ți se întâmplă.
  • 5 moduri prin care te relaxezi (știu că e tentant să treci mâncare aici). Poate să fie o carte, un film, un playlist cu muzică sau un duș răcoros. Orice simți că te poate poate ajuta să îți răcorești mintea și să eviți o alegere impulsivă.
  • 5 lucruri pe care ai avea nevoie să le auzi − „Pot să fac asta!“; „Atunci când încerci să schimbi ceva e normal să simți disconfort și asta mi se întâmplă acum.“
  • 5 activități care să te țină ocupat. Poți să speli vasele, să duci coșul de gunoi sau să petreci timp cu animalul de companie.

Pune lista într-un loc vizibil (cum ar fi pe frigider sau chiar ca imagine pe ecranul telefonului). Când simți tentația de a mânca emoțional, încearcă una dintre aceste activități notate timp de 5 minute și repetă-ți cu multă compasiune: „Mă iubesc și mă accept așa cum sunt“. Iar ca exercițiul suplimentar, îți recomand #PracticaMindfulness.

PS: Miercuri, pe 25 mai, de la 20:30, ne întâlnim LIVE, pe Instagram Pagina de Psihologie, să dezbatem subiectul în detaliu și să facem și mai multe #PsihoDescoperiri împreună.

Diana Lupu este psihoterapeut de familie, ghid al relațiilor de cuplu în terapie IMAGO, însoțitor al adolescenților și trainer. Intenția ei este să ajute la construirea relațiilor sănătoase prin știință, conștientizare și puțin umor. O poți cunoaște mai bine pe Diana prin rubrica #PsihoDescoperiri ce apare lunar pe Pagina de Psihologie sau accesând site-ul ei diana-lupu.com.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0