Tuturor ne sunt cunoscute tensiunea, activarea și anxietatea pe care le-am trăit, la nivel comunitar, în ultimele luni și, în special, în ultimele săptămâni. Dacă privim acest context dintr-o perspectivă relațională, toate aceste trăiri au adus în spațiul dintre noi multă nesiguranță, care ne-a invitat, într-un mod inconștient, la defensivitate.
Despre acest elefant din cameră te invit să descoperi mai multe în rândurile ce urmează, însă cu o atitudine de curiozitate, nu de respingere. Pentru că are sens să fie alături de noi, chiar dacă nu ne place.
Rădăcinile defensivității
Comportamentele și atitudinile defensive sunt reacții comune, pe care mulți dintre noi le au în diferite aspecte ale vieții, în special în dinamica relațiilor.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Imaginează-ți un scut care poate fi declanșat atunci când percepi o amenințare la adresa stimei de sine, a identității sau a convingerilor tale, printr-un set de reacții construite de-a lungul timpului. Cele mai frecvente reacții defensive sunt: negarea responsabilității, retragerea sau închiderea bruscă a conversației, învinovățirea celuilalt, atitudinea certăreață ori argumentativă.
Defensivitatea poate avea atât cauze înnăscute, cât și dobândite. Temperamentul este acea parte biologică cu care venim înzestrați pe lume. Ne naștem cu un temperament derivat din genetica noastră și, în primele luni de viață, dezvăluim în relațiile cu îngrijitorii cât de sensibili, rezervați, deschiși, precauți, fricoși, impulsivi, reactivi, energici sau adaptabili suntem.
Defensivitatea poate fi, de asemenea, ceva ce înveți din observarea unui părinte, mentor sau coleg, ca o modalitate de a relaționa cu ceilalți. Este acea parte dobândită, menționată la început. La acest tip de învățare contribuie semnificativ și contextul social în care te dezvolți. Atitudinea defensivă este un mod de a te raporta la lume, care, de obicei, este înrădăcinat în experiențele de viață sau în contextul social. Și, chiar dacă-ți servește ca scut de apărare pe moment, pe termen lung, acest tip de răspuns nu face decât să-ți sporească nesiguranța, negativitatea, anxietatea și însingurarea. Care, desigur, te invită, din nou și din nou, la și mai multă reactivitate în interacțiunea cu ceilalți, îndepărtându-te de soluționarea adevăratelor probleme.
Acum, că am explorat cele mai adânci rădăcini ale defensivității, te invit să facem câteva #PsihoDescoperiri practice legate de acest subiect.
1. Observă și conștientizează
℗PUBLICITATE
Când ești defensiv(ă), ai tendința să prioritizezi demonstrarea propriilor idei, în detrimentul ascultării autentice a celuilalt, ceea ce-l poate determina să se simtă neauzit, invalidat și lipsit de importanță. Cu timpul, acest lucru poate eroda încrederea și poate crea un sentiment de distanță în spațiul relațional. Primul pas este să devii conștient(ă) de momentele care te invită la apărare.
Acordă atenție reacțiilor fizice și interpretărilor care-ți rulează în minte în aceste contexte. Recunoașterea acestor semne te ajută să surprinzi pe moment activarea scutului și să poți face o pauză înainte de a reacționa.
2. Asumă-ți responsabilitatea
Recunoașterea faptului că ești parte din dinamica relațiilor și că, într-un mod conștient sau inconștient, contribui la energia și la toate lucrurile pe care le aduci în aceste dinamici poate ajuta la dezamorsarea situației, permițându-ți să lucrezi împreună cu cealaltă persoană. A-ți asuma responsabilitatea pentru contribuția ta în relații îți permite să construiești o perspectivă relațională, în care înveți să lucrezi cu diferențele, în loc să le respingi – uneori chiar cu agresivitate.
3. Lucrează cu corpul
Dacă porți o conversație dificilă sau al cărei subiect știi că te activează înseamnă că este timpul pentru primul ajutor emoțional. Plămânii și respirația sunt ancorele pe care fiecare dintre noi le are la îndemână pentru a reveni în prezent și pentru a-și reactiva creierul rațional. De aceea, e important să-ți oferi acele momente de liniștire, fie înainte de o conversație dificilă, fie în timpul acesteia, anunțând că ai nevoie de o pauză.
De-abia aștept să ne conectăm și să vorbim mai multe despre acest subiect și LIVE pe Instagram Pagina de Psihologie, pe 27 mai, de la ora 20:30.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
