#Psihodescoperiri: frustrarea – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Iată că am ajuns într-o altă zi de joi, iar asta înseamnă că vă invit la o nouă descoperire a universului psihologic și emoțional. Tema de săptămâna aceasta are o legătură puternică cu ceea ce de multe ori simt și eu în viața mea, atât în relația cu mine, cât și în legătură cu ceilalți. Iar dacă nu ați intuit până acum care este subiectul de azi, a venit timpul să descoperim mai multe despre frustrare.

Frustrarea este o experiență neplăcută, care apare atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am dori. Ideea din spatele frustrării este că ea se întâmplă atunci când încerci să obții sau să realizezi ceva – de exemplu, îți dorești să te întâlnești cu un prieten, să iei un mijloc de transport sau să printezi un document –, însă nu reușești. Să spunem că prietenul nu are timp, imprimanta rămâne fără tuș sau autobuzul tocmai a plecat din stație; astfel, experiența se transformă într-un obstacol, iar mintea ta face un scurtcircuit emoțional, deoarece realitatea nu „se pupă“ cu planurile tale.

Psiholog fiind, intuiesc întrebarea – Cum anume reușim să gestionăm întâlnirea cu aceste obstacole, care de multe ori se află în afara controlului nostru? Ei bine, nu vă frustrez prea mult cu aflarea răspunsului și vă invit să facem următoarele #psihodescoperiri.

Sugestie practică #1

Când te simțiți blocat și dezarmat să îți atingi obiectivul sau să ajungi la destinație, renunță la încercarea de a controla ceea ce nu poate fi controlat și acceptă situația în care te afli. E important să îți reamintești că dispui de resurse infinite, dar acestea devin accesibile abia după ce încetezi să lupți cu realitatea. Acceptă că ești o ființă umană și că asta vine la pachet cu putere și control limitate; oricât de neplăcut poate să sune această sugestie sau perspectivă, ea ajută la reducerea sentimentului de vinovăție și te ajută să rămâi flexibil în gândire.

Reamintește-ți că nu deții controlul asupra altor persoane, a traficului sau a vremii. Mută accentul pe ceea ce poți face acum. O întrebare cu care poți începe este: „Ce pot face acum pentru a gestiona situația?“

Astfel, vei trece de la stările de luptă și îngrijorare, care vin o dată cu frustrarea, la o acțiune care îți este în control. Renunță la ceea ce nu poți face acum, dar fă ceva! Pe scurt, conștientizează frustrarea, acceptă ceea ce simți, „predă-te“ realității și dă-ți voie să fii creativ. Formula psihologică este clară: 

℗PUBLICITATE



Provocări x Acceptare = Dezvoltare 

Sugestie practică #2

Și pentru că tot veni vorba de a face ceva, vreau să îți reamintesc faptul că „unealta“ pe care o ai la îndemână mereu este conectarea cu propriul tău corp. Astfel, atunci când te simți frustrat și răspunsul la întrebarea „ce pot face?“ întârzie să apară, strânge-ți pumnii și ține-ți respirația simultan. (Seamănă puțin cu respirația conștientă despre care am vorbit în episodul despre anxietate, dar acum trecem la un alt nivel). 

Apoi, eliberează-ți pumnii și expiră, în timp ce renunți la încercarea de a controla ceva ce, în momentul prezent, nu poate fi controlat. Concentrează-ți atenția pe palmele deschise, acceptă că ești om și, prin urmare, nu stăpânești totul. Preia controlul asupra singurului lucru aflat întotdeauna sub controlul tău: atitudinea ta și modul în care te raportezi la realitate.

Sugestia practică #3

Când îmi aud clienții spunând „simt frustrare“ îi întâmpin cu întrebarea „cum contribuie mintea ta la cultivarea sau la menținerea frustrării?“ Adresează-ți și tu această întrebare și explorează răspunsul. Astfel, poți conștientiza că această stare nu se datorează doar evenimentului din exterior, ci și felului în care tu alegi sau nu să o menții. Când frustrarea este abordată cu acceptare, intensitatea ei scade; dar când o abordăm cu respingere este ca și cum am pune ulei pe foc. 

După cum spune colegul meu Gáspár în Mindfulness urban, nu vom putea opri ploaia atunci când plouă, dar este alegerea noastră dacă ne frustrăm la infinit pentru că plouă ori acceptăm ceea ce nu poate fi schimbat și ne căutăm o umbrelă zdravănă care se ne protejeze de stropii de apă și, astfel, să ajungem acolo unde ne dorim. Știu, în teorie totul sună ușor, dar și practica necesită doar exercițiu! Capul sus, inima plină de iubire și mergi drept înainte! Atât am vrut să-ți transmit pentru azi. Până joia viitoare, alege să faci pace cu frustrarea, iar dacă vrei să afli cum se gestionează stresul, anxietatea sau lipsa de motivație vezi episoadele anterioare din #PsihoDescoperiri.

Diana Lupu

Diana Lupu este absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napca și Masterandă în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației Universitatea din București în cadrul programului de master Formarea Formatorilor. De asemenea este colaboratoare Social Media pentru publicația A List Magazine.

Caută