#Psihodescoperiri: imaginea de sine – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Când am dat startul rubricii #PsihoDescoperiri am pornit în minte cu o listă de subiecte și întrebări cu care clienții mă întâmpină în cabinetul de psihoterapie. Trebuie să recunosc faptul că tema din această zi de joi s-a aflat la începutul acestei liste, însă am simțit suficient de multă anxietate, încât să nu o abordez până în acest moment. De ce vă împărtășesc asta? Pentru că imaginea de sine este un aspect la care încerc să lucrez zi de zi, iar uneori simt că nu fac o treabă atât de bună.

Acum că am făcut o descoperire din universul meu emoțional, cred că e timpul să povestim mai multe despre imaginea de sine, care de multe ori poate să pară extrem de pretențioasă și greu de „cucerit“.

Pe scurt, imaginea de sine ne arată cât de mult ne place de propria persoană. E asemenea unui indicator care ne spune cât de bine ne simțim în legătură cu propria persoană și reflectă nivelul de acceptare a părților noastre bune și mai puțin bune. 

De ce ar trebui să înțelegem mai bine acest concept? Ei bine, înlocuiește această întrebare cu: De ce ar trebui să îmi pese de mine însumi? Existența imaginii de sine este esențială pentru că în lipsa unei identități integrate într-un mod sănătos, care să îți ofere ocazia să te cunoști și să te respecți, nu vei avea cum să participi într-un mod autentic la propria viață, iar asta declanșează sentimente de incertitudine, nesiguranță sau dificultăți în explorarea lumii. 

Iar acum, vă invit să facem psihodescoperiri legate de sugestiile practice.

Sugestia practică #1

Începe cu un dram de autocompasiune. Gândește-te la un eveniment recent în care te-ai purtat frumos cu propria persoană. Notează pe o foaie de hârtie ce s-a întâmplat și ce fel de dialog interior ai purtat cu tine. Ce anume te-a ajutat să fii înțelegător? Cum s-ar fi desfășurat situația dacă ai fi fost dur cu tine în acel moment?

℗PUBLICITATE



Dacă simți că mintea ta s-a blocat în căutarea acestei amintiri, reamintește-ți o situație în care ai ajutat sau ai ascultat un prieten. Observă felul în care i-ai vorbit, tonul și atitudinea ta generală. Cum crezi că l-au ajutat pe prietenul tău? Cum s-ar fi desfășurat situația dacă ai fi fost dur cu el în acel moment?

Sugestia practică #2

Fii conștient de propria persoană. Facem asta prin dialog cu noi înșine, așa că iată un curs de întrebări care să îți fie ghid în această explorare:

  1. Care este acel lucru care mă face să mă simt mulțumit(ă) cu adevărat de mine?
  2. Cum aș putea să schimb modul în care gândesc despre mine pentru a ajunge să fiu mulțumit(ă) de mine?
  3. Ce s-ar putea îmbunătăți în comportamentul și sentimentele pe care le am față de mine?
  4. Ce m-a împiedicat să simt, să gândesc și să mă port așa până acum?

Sugestia practică #3

Exersează curajul de a te privi. Așază-te în fața oglinzii și lasă-ți privirea să îți descopere detaliile feței și ale întregului corp, iar în timp ce te privești reamintește-ți de tine pe vremea când erai copil. Privește acel copil interior cu blândețe, răbdare, înțelegere și căldură și oferă-ți timp să descoperi cum poți face asta cu privirea, zâmbetul și ritmul respirației. 

La finalul explorării, oferă-ți o îmbrățișare sau un gest care să îți aducă o stare de liniște și mulțumire. Pentru mai multe informații despre copilul interior îți recomand cartea Copilul invizibil – despre care am încrederea că îți va oferi multe insighturi.

Atât pentru astăzi! Până joia viitoare, vă invit să lucrăm într-un mod conștient la imaginea noastră de sine și să avem curajul de-a vedea în noi tot ceea ce există, pentru că acolo se fac cele mai semnificative psihodescoperiri.

Diana Lupu

Diana Lupu este absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napca și Masterandă în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației Universitatea din București în cadrul programului de master Formarea Formatorilor. De asemenea este colaboratoare Social Media pentru publicația A List Magazine.

Caută