„Ce s-ar întâmpla dacă ți-ai privi emoțiile ca pe niște musafiri?“ este întrebarea pe care i-am adresat-o unui client, în timpul unei ședințe de terapie. Din acel moment, toată această reprezentare de gazdă pentru propriile emoții a căpătat sens pentru mine. Am simțit că am descoperit o nouă lentilă, prin care să invit oamenii cu care lucrez să privească și să gestioneze emoțiile de disconfort, pe care le tratează adesea cu respingere sau judecată. Iar ceea ce m-a ajutat să pun în practică această perspectivă a fost tehnica meditației ghidate.
Astfel, a prins contur seria de meditații ghidate Gazdă pentru emoțiile tale, pe care te invit să o privești drept antrenamentul tău pentru a deveni o gazdă primitoare, curioasă și empatică față de emoțiile ce-ți bat la ușă și, cel mai probabil, îți trezesc senzații și gânduri inconfortabile. Am selectat opt dintre cele mai frecvente emoții care ne calcă pragul, atât mie, cât și clienților mei.
Înainte să descoperi seria de meditații ghidate, te invit să facem câteva #PsihoDescoperiri. Acestea te vor ajuta să ai o imagine mai clară asupra acestei practici și, de ce nu?!, te vor încuraja să o integrezi în viața ta, fie că ești ancorat deja în această practică, fie că ești abia la început sau te gândești să o încerci pentru prima oară.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Practica de meditație vs. meditația perfectă
Îmi imaginez că te-ai întâlnit destul de des cu termenii de „mindfulness“ și „meditație“, acestea fiind cuvinte intrat tot mai mult în vocabularul și în practica oamenilor. Pe de altă parte, poate ai întâlnit, ca și mine, voci care spun: „Meditația nu e pentru mine. Am încercat și nu funcționează!“.
Până să-i descopăr beneficiile pe propria piele, mă număram printre cei care vedeau meditația ca pe o tehnică ce funcționează doar pentru anumite persoane. Dar mi-am dat seama că există un mit comun despre meditație, care duce adesea la un sentiment de eșec și, în consecință, la renunțarea acestei practici.
Acest mit, vehiculat adesea, spune că: „Meditația ar trebui să calmeze mintea. Meditația corectă te va face să nu mai gândești“. Fals! Un sentiment de calm și o minte mai liniștită sunt, uneori, rezultatul meditației (unul minunat, de altfel!), dar scopul acesteia nu este de a-ți calma mintea sau sinele. Nu ai eșuat dacă mintea ta nu devine precum un lac nemișcat, ca rezultat al acestei practici. Este natura minții să genereze gânduri, fie că meditează sau nu.
Mai degrabă, scopul este, pur și simplu, să antrenezi observarea fără judecată: să vezi ce se întâmplă în propria minte și în propriul sine. Asta este! Nimic spectaculos, dar extrem de necesar. Meditația este observarea minții care saltă și a senzațiilor corpului. Dacă mintea se liniștește, ca urmare a faptului că este observată (ceea ce face adesea), este minunat. Dar dacă nu o face, nu înseamnă că ai făcut ceva greșit sau că beneficiile nu vor începe să apară. Este genul de practică în care călătoria este mai importantă decât destinația.
Această tehnică nu este o pastilă, al cărei efect apare după câteva minute de la administrare. A învăța să meditezi este ca și cum înveți orice altă abilitate. Gândește-te la exersarea unui mușchi pe care nu l-ai antrenat niciodată cu adevărat.
Ceea ce se schimbă ca urmare a meditației nu este neapărat viteza și frecvența gândurilor sau intensitatea senzațiilor inconfortabile din corp, ci relația noastră cu acele gânduri și senzații.
℗PUBLICITATE
Înainte să te îndrepți spre seria de meditații ghidate Gazdă pentru emoțiile tale, ți-am pregătit câteva #PsihoDescoperiri care să te ajute să te pregătești.
- Identifică momentul potrivit pentru tine
Cercetările arată că este mai ușor să ne creăm un nou obicei atunci când îl repetăm la aceeași oră, în același loc, în fiecare zi. Dar nu te gândi prea mult la asta: cel mai bun moment pentru a medita este ori de câte ori îi poți acorda prioritate cu adevărat. Și cel mai bun loc pentru a medita? Oriunde te simți confortabil și la adăpost de distrageri pentru câteva momente.
- Confortul corpului este și el foarte important
Pentru mulți, poziția ideală de meditație este departe de cea a imaginii clasice, cu picioarele încrucișate și cu spatele drept. Marea majoritate alege să se așeze pe un scaun sau pe o canapea, cu brațele neîncrucișate și cu picioarele așezate pe podea. O poziție confortabilă este importantă, atunci când explorezi mintea și senzațiile inconfortabile ale corpului prin intermediul acestui tip de exercițiu.
- Observă cum te simți
După fiecare sesiune, acordă-ți un moment, pentru a observa cum te simțiți fizic, emoțional și mintal. Ești mai calm decât erai atunci când te-ai așezat? Mintea ta se simte mai limpede? Ești mai concentrat pe ceea ce urmează să faci? Cu cât reușești să stabilești mai mult o legătură între practica de meditație și starea de bine, cu atât vei fi mai dispus să-ți faci timp pentru a o practica.
- Stabilește o intenție la început de practică
Intenția cu care începi să meditezi este unul din aspectele care-ți pot menține motivația și curiozitatea față de acest proces. Poate fi tentant să judeci fiecare practică de meditație ca fiind „bună“ sau „rea“, odată ce o faci de ceva vreme.
Stabilește o intenție sau un obiectiv, pornind de la aceste întrebări:
- De ce exersez această practică?
- Ce-mi doresc să încep să văd la mine (în comportament, atitudini sau perspective)? Exprimă cât mai concret cum arată acestea, ca și când le-ai avea deja.
Iar în creionarea obiectivului, dă-ți voie să stai departe de perfecționism sau așteptări nerealiste.
De-abia aștept să ne conectăm și să vorbim mai multe despre acest subiect și LIVE pe Instagram Pagina de Psihologie, pe 10 decembrie, de la 20:30.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
