Simon Sinek spune că, „Atunci când începi să crezi cu adevărat că atât lucrurile bune, cât și cele mai puțin bune apar în vița ta ca un context de creștere, atunci începi să mergi pe drumul optimismului.“ Pentru mulți psihoterapeuți, optimismul este o strategie de adaptare ce reflectă convingerea că rezultatele evenimentelor sau experiențelor vor fi în general pozitive. Alții susțin că este un stil de viață ce rezidă în modul în care oamenii explică motivele evenimentelor. În esență, este posibil ca optimiștii să vadă cauzele eșecului sau ale unor experiențe negative mai degrabă ca fiind temporare decât permanente, specifice în loc de globale și externe mai degrabă decât interne. Iar marele beneficiu este că o astfel de perspectivă ne permite să vedem mai ușor posibilitatea schimbării. Și dacă tot am menționat ideea de beneficii, persoanele cu o viziune optimistă tind să aibă o rată mai crescută de viață și sunt mai puțin predispuse la oboseală, depresie sau efectele negative ale diabetului și cancerului.
Știu că, de multe ori, acest concept este văzut ca fiind extrem, ca o strategie de evitare a realității sau chiar un tip de gândire magică și nerealistă, un fel de „totul o să fie bine, pentru că așa cred că o să fie“. Iar asta nu face parte din subiectul discuției noastre. Tocmai de aceea, îmi propun să descoperim acel optimism centrat și împământenit care să ne ajute să privim lucrurile ce vin spre noi ca o șansă de a evolua și de a ne adapta într-un mod benefic pentru calitatea vieții noastre.
Iată și cum putem exersa într-un mod inteligent optimismul în viața noastră:
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Sugestie practică #1
Optimismul își are originea în cele mai grele și dureroase momente din viața ta. Ai putea spune că nu are niciun sens ce spun eu aici, nu? Sinceră să fiu, atunci când am auzit pentru prima dată perspectiva nici pentru mine nu a avut prea multă noimă. Însă merită să îi dai o șansă acestei perspective.
Începe prin a te gândi la care a fost cea mai mare durere, pierdere, dezamăgire sau frică pe care ai trăit-o până acum? Acum mergi mai în profunzime și întreabă-te ce ai învățat din acea experiență? Sau, care sunt lecțiile și punctele de creștere pe care ți le-a adus?
Astfel de întrebări reprezintă un antrenament al perspectivei optimiste, pentru că observ și trăiesc ceea ce mi se întâmplă, conștientizez că a fost dureros, dar din toate astea reușesc să extrag o învățătură care în mod paradoxal nu distruge ceva în mine ci clădește înspre ceva mai mult. Știu că nu este o sugestie confortabilă, așa că m-am gândit să o acompaniez cu piesa lui Andy Grammer – : întreaga piesă este o resursă în sine și o descriere în versuri a optimismului: Your heart, it grows every time it breakes/ It might sound strange, but I wish you pain.
Sugestie practică #2
Observă-ți gândurile pesimiste. O modalitate prin care să aduni motivație pentru a construi o lentilă optimistă este să începi să realizezi cât de pesimist ești. Pur și simplu poți să le notezi. Martin Seligman recomandă metoda ABC, care include mai mult decât gândul pesimist (ceea ce cred) ci și declanșatorul, iar apoi comportamentul sau acțiunea rezultată (consecința).
Spre exemplu:
℗PUBLICITATE
A. declanșatorul: Mă simt stresat pentru a 5-a zi consecutiv.
B. gândul: Oare o să mă simt așa tot timpul? Acum toată ziua se duce de râpă. (Ce îți spui despre declanșator?)
C. consecința: Mă simt și mai stresat și trist. (Cum te-a făcut gândul să acționezi și să te simți?)
Acest gen de observații reprezintă un bun punct de pornire, chiar dacă pentru început poate să pară tehnic. Cheia este să începi să te cunoști mai bine!
Sugestie practică #3
Argumentează împotriva gândurilor negative. După ce ai început să creionezi ABC-ul spiralei tale pesimiste și să recunoști vocea care face acele remarci negative, poți începe să argumentezi împotriva acestora, ca și cum ar fi o persoană externă.
Uneori ne încredem în gândurile noastre pesimiste și le privim ca fiind realiste. Dar amintește-ți că gândurile nu sunt fapte. Dacă te trezești cufundat în negativitate, încearcă să faci o pauză și să îți pui la îndoială gândurile. Ce dovezi ai aduce pentru a le combate?
P.S.: Inspirația pentru tema din această săptămână este episodul 15 din podcastul A bit of optimism, with Simon Sinek pe care te invit să îl asculți aici.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
