#PsihoDescoperiri: reîncărcarea cu energie – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Nu știu cum e pentru voi, dar pentru mine începutul de săptămână a fost marcat de multă anxietate, pe care am resimțit-o ca o senzație de strânsoare în stomac, furnicături în brațe și o stare generală de agitație. Încercând să îmi liniștesc senzațiile corpului, mi-am dorit să descopăr care este gândul și care sunt elementele din mediul meu care contribuie la toate aceste stări. La o primă introspecție părea că nu am niciun motiv pentru care să mă simt anxioasă: tocmai ce m-am întors dintr-o vacanță, din una în care m-am deconectat, programul pe următoarea perioadă era suficient de clar și organizat, facturile erau plătite și oamenii dragi mie nu se aflau în niciun pericol. Și atunci, care era „problema“? Uitându-mă din nou la ce activități mă așteaptă, răspunsul a devenit atât de evident: interacțiunile sociale.

Când vine vorba de interacțiunile sociale, mulți dintre noi ne simțim copleșiți. Desigur, ne dorim interacțiune cu oamenii din jurul nostru pentru că ei ne fac să ne simțim conectați însă, cu toate acestea, sunt și momente de socializare care ne pot afecta starea de spirit în moduri diferite. Dacă stăm bine să ne gândim, întoarcerea la vechile obiceiuri de socializare cu colegii de clasă, de birou sau chiar prieteni și membri ai familiei este una dintre dorințele și nevoile care se regăsesc pe lista majorității, dar în momentul în care ne întâlnim cu aceste interacțiuni lucrurile se pot simți ușor diferit la nivel emoțional și fiziologic. 

Activitățile sociale presupun să ascultăm și să ne concentrăm asupra a ceea ce spun și fac oamenii și să răspundem frecvent la toate aceste indicii pe măsură ce se întâmplă. Tot acest proces presupune exercițiu și energie, iar nivelul de anxietate pe care îl resimțim are legătură cu personalitatea și temperamentul. Un lucru bun de știut este că socializarea este o activitate care are nevoie de energie și ne epuizează, indiferent de tipul de personalitate. Potrivit autorului Jean Granneman, cercetările au descoperit că după trei ore de socializare oamenii au un nivel mai crescut de oboseală. În mod surprinzător, aceste efecte s-au dovedit a fi adevărate atât pentru introvertiți, cât și pentru extrovertiți. Mergând tot pe exemplul stărilor mele legate de socializare, are foarte mult sens să simt anxietate, chiar dacă mă identific puternic cu o personalitate extrovertită. 

Prin urmare, dacă scoatem din „ecuație“ elementul tipologiilor de personalitate, dorința noastră de socializare este direct conectată la energia de care dispunem în momentul respectiv. Dacă ne simțim rău fizic, s-ar putea să avem mai puțină energie socială. Dacă ne simțim reîncărcați fizic, am putea fi capabili să participăm la mai multe interacțiuni sociale. 

Și acum, apare întrebarea introspectivă: Tu cum te reîncarci după interacțiunile sociale? Pentru a răspunde la această întrebare, poate să fie util să descoperi mai multe despre ce funcționează pentru tine și care sunt activitățile sociale care te ajută să te reîncarci. Așa cum spuneam în rândurile de mai sus, suntem diferiți și avem nevoie de lucruri diferite pentru a ne relaxa creierul și a-l reseta. Pentru unii, ar putea fi o carte de lectură; pentru alții, o cafea cu un prieten apropiat. Unii oameni simt că au rămas fără cuvinte la sfârșitul zilei, în timp ce altora le place să vorbească despre cum le-a fost ziua, ca o modalitate de procesare a informațiilor pentru a se relaxa. 

Indiferent de diferențele dintre noi, vă invit să facem câteva #PsihoDescoperiri în sugestiile practice ale acestui subiect.

Sugestia practică #1

Pentru a readuce echilibru și energie în urma interacțiunilor sociale, de la școală sau din mediul profesional, descoperă ce tipuri de activități te ajută să recapeți energie. Mulți oameni tind să aibă nevoie de timp singuri pentru a se reîncărca, dar există și alții care pot face asta la fel de bine în grupuri mai mici. 

Astfel, imaginează-ți că ai o baterie cu energie pentru interacțiuni sociale, care te încarcă 100%, 50% și 1%. Luând fiecare procent în parte, gândește-te și notează care sunt activitățile care te ajută să restabilești nivelul de energie. Poate să pară extrem de simplu și chiar pueril, însă e un bun exercițiu de autocunoaștere și conștientizare. Cu cât îți vei da voie să cunoști mai multe despre tine, vei reuși să ai la îndemână resursele potrivite stilului tău propriu. Iar asta presupune timp și explorare.

Sugestia practică #2

Iar acum, să vedem ce putem face cu situațiile în care simțim că suntem nevoiți să socializăm, pentru că ele vin la pachet cu anxietate. Ce poate fi util în astfel de situații este să anticipezi și să planifici câteva momente în care să îți reîncarci bateriile. 

℗PUBLICITATE



Spre exemplu, dacă urmează să ai o ședință la job în care e nevoie să prezinți ceva sau să interacționezi mai mult decât o faci de obicei cu colegii, adaugă în programul tău câteva activități sau momente care te ajută să restabilești nivelul de energie (aici îți poate veni în ajutor cu câteva idei sugestia practică #1). Verifică programul din ziua respectivă și încearcă să prezici momentele în care simți că o activitate de reîncărcare ți-ar prinde bine.

Nu uita că este normal ca fiecare dintre noi să fie obosit după interacțiunea cu ceilalți și că o astfel de sugestie te poate ajuta să aduci un boost de energie pe parcursul zilei.

Sugestia practică #3

Când ne simțim anxioși, este ușor ca mintea noastră să gândească în extreme. Și, în mod tipic, aceste extreme vin cu o perspectivă negativă a situației. Astfel, dacă simțim că am dat-o în bară în timpul zilei la job, este pentru că suntem un eșec complet! Nu există o zonă gri, cum ar fi: nimeni nu a observat, toată lumea a uitat de asta sau oricum restul lucrurilor din zi au mers bine. Când gândim în tiparul „totul sau nimic“, credem cu adevărat că a fost cea mai gravă greșeală făcută și toată lumea își va aminti (în mod negativ) pentru totdeauna. 

Cum ar fi să-ți antrenezi mintea să exploreze mai multe posibile scenarii, nu doar pe cel negativ? Haide să luăm următoarea situație: E-mailul pe care l-am trimis colegilor mei nu a primit nici un răspuns. 

Scenariul de gândire negativ: Colegii mei nu mă plac. Nu mă descurc suficient de bine și mă evită.

Scenariul de gândire neutru: Probabil sunt ocupați cu alte e-mailuri sau fac alte lucruri.

Scenariul de gândire pozitiv: Atunci când voi primi voi continua conversația. Până atunci, pot să mă focusez pe alte lucruri pe care le am de rezolvat și o să mă ocup de asta mai târziu.

Observă care este scenariul pe care tu îl construiești în situațiile sociale și felul în care acesta te ajută să-ți păstrezi nivelul de energie și să te simți confortabil în activitățile tale sociale.

Diana Lupu

Diana Lupu este absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napca și Masterandă în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației Universitatea din București în cadrul programului de master Formarea Formatorilor. De asemenea este colaboratoare Social Media pentru publicația A List Magazine.

Caută