Dacă m-ați întreba care este cel mai des întâlnit obiectiv al persoanelor cu care stau de vorbă în cabinetul de psihoterapie, de cele mai multe ori aud: „Vreau să schimb ceva la mine și la comportamentul meu!“ Indiferent de povestea pe care o împărtășește fiecare om, schimbarea comportamentală se află printre primele puncte de pe listă.
Însă atunci când ne propunem să facem o schimbare comportamentală, chiar dacă ea pare benefică și logică pentru sănătatea și calitatea stilului nostru de viață, implementarea ei vine la pachet cu o grămadă de rezistențe, abateri și dificultăți care, de multe ori, ne fac să renunțăm.
Atunci când vorbim despre schimbarea comportamentală e important să cunoaștem mai multe despre acest proces. Cum funcționează el? Ei bine, obiceiurile ca spălatul pe dinți sau pregătirea cafelei de dimineață facilitează efectuarea sarcinilor de rutină, fără a fi nevoie să te gândești la ele sau să decizi dacă le vei face. Aceste obiceiuri te ajută să te miști fără efort prin numeroasele etape ale unei activități complexe, cum ar fi condusul mașinii, mersul pe bicicletă sau scrierea unui e-mail. După săptămâni, luni și ani de repetiție, treci automat prin aceste faze fără prea mult efort sau fără a te gândi conștient la aceste acțiuni, deoarece ele s-au automatizat – iar asta îl face să se numească obicei.
Astfel, aceste obiceiuri bine înrădăcinate devin dificil de schimbat atunci când nu se mai potrivesc stilului de viață, situației în care te afli, problemelor de sănătate sau obiectivelor pe care ți le-ai setat. Un comportament precum fumatul sau consumul de zahăr poate fi necesar să se oprească din motive de sănătate. Cum o vei face? Te invit să facem #PsihoDescoperiri legate de acest subiect.
Sugestia practică #1
Privește schimbarea comportamentului ca pe un proces. De cele mai multe ori ne propunem să ne schimbăm comportamentul de azi pe mâine, transformând asta într-o luptă care, de cele mai multe ori, ne lasă frustrați și dezamăgiți.
℗PUBLICITATE
Imaginează-ți că schimbarea pe care vrei să o faci este un traseu, iar asta presupune că ai și o hartă la tine. Punctul în care te afli acum este zona A, iar finalul este zona B. Până să ajungi acolo, ai un timp de deplasare și anumiți pași. Astfel, împarte obiectivul mare în comportamente mai mici, care îți creează un disconfort scăzut și pe care poți să începi să le faci pentru o perioadă de timp. Pas cu pas, prin repetiție și exercițiu, te vei îndrepta spre conturarea schimbării comportamentului.
Sugestia practică #2
După ce ai stabilit un obiectiv clar și suficient de motivant al schimbării, poți identifica mai repede vechiul obicei ca fiind o abatere și poți începe să „corectezi“ mai rapid, revenind pe calea dorită. Prin conștientizarea reacțiilor vechi și conectarea acesteia la acțiuni corective te vei ajuta să devii mai eficient în limitarea efectelor distructive ale celor cinci stări majore prin care treci atunci când începi această schimbare: stres, conflict interior, autocritică, sentimentul de copleșire și luptă.
Vei deveni mai responsabil față de procesul de schimbare pe măsură ce alegi în mod conștient să acționezi în moduri congruente cu valorile și obiectivele tale. Dar până atunci, observarea comportamentelor vechi este cheia.
Sugestia practică #3
Anticipează. Imaginează-ți mediul tău de lucru sau o situație frecventă în care ai putea fi tentat să te întorci la vechiul obicei: mâncarea excesivă, fumatul, sau alte atitudini. Aceste obiceiuri cu rol de calmare pot apărea mai întâi ca simple gânduri („Aș putea să fumez sau să iau o gustare dulce chiar acum“), dar dacă nu sunt oprite sau înlocuite se vor transforma într-un impuls sau chiar în constrângere: „Am nevoie de un fum de țigară sau de o gustare pentru a…“. Este mai ușor să „prinzi“ și să înlocuiești un obicei în stadiul de gând.
Astfel, șansele tale de a avea succes în schimbarea comportamentului sunt mai mari atunci când planifici din timp și când anticipezi anumiți factori declanșatori, pregătind și un comportament corectiv cu care să înlocuiești.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
