Conectarea este un concept căruia noi, oamenii, am început să îi acordăm mai multă atenție în ultima vreme. Poate se datorează conștientizării că suntem ființe profund sociale sau faptului că lipsa ei pe o perioadă îndelungată ne-a golit rezervoarele și acum suntem atenți să le reîncărcăm. Cert este că importanța conectării devine tot mai clară. Chiar dacă în unele momente s-ar putea să credem că ne dorim bani, putere, faimă, frumusețe, tinerețe veșnică sau o mașină nouă, la baza acestor dorințe se află nevoia de apartenență, acceptare, conectare, siguranță. Așa cum au subliniat în mod repetat psihologii, începând cu Maslow, sentimentul de conexiune socială oglindește una dintre cele mai profunde nevoi umane.
Partea cea mai captivantă este că toate aceste idei despre importanța conectării sunt completate de cercetări. Un studiu grăitor arată că lipsa conexiunii sociale este mai nocivă pentru sănătate decât obezitatea, fumatul și hipertensiunea arterială. Pe de altă parte, conectarea puternică duce la o șansă mai mare de longevitate cu 50%, întărindu-ne sistemul imunitar și chiar ajutându-ne să ne recuperăm mai repede din boală. Aceia dintre noi care se simt mai conectați cu propria persoană, dar și cu ceilalți, au o stimă de sine mai solidă, sunt mai empatici în comunitate, mai încrezători și cooperanți. Prin urmare, conexiunea socială generează o buclă de feedback pozitiv de bunăstare emoțională și fizică.
Dar ce este, mai exact, conectarea?
Deși o definiție exactă poate să fie limitativă, avem câteva explicații cu mult sens în literatura de specialitate. Astfel, Brené Brown spune: „Eu definesc conexiunea ca fiind energia care există între oameni atunci când se simt văzuți, auziți și apreciați; când pot oferi și primi, fără a judeca; și când obțin susținere și putere din relație“. Iar Russ Harrison punctează: „Conexiunea înseamnă să te trezești, să observi ce se întâmplă, să interacționezi cu lumea și să apreciezi plinătatea fiecărui moment al vieții“. Iar pentru comunitatea de psihologi care susținem #RevoluțiaRelaționalăÎnRomânia, conectarea înseamnă sensul existenței umane.
Cum putem favoriza crearea de conexiuni sigure? Iată câteva #psihodescoperiri semnificative pentru răspunsul la această întrebare.
Sugestia practică #1
Suntem configurați neurobiologic pentru a trăi în relații. Psihologia relațiilor ne spune că sinele nostru este profund relațional. Cu alte cuvinte, nu putem exista în afara unui context relațional. Iar pentru o viață mai bună, secretul este să devenim cu adevărat conștienți de importanța relațiilor.
Te invit să iei o foaie de hârtie, să trasezi o linie orizontală și să punctezi pe aceasta momentele cele mai importante din viața ta de până acum. Pentru a începe într-o notă pozitivă, te rog să menționezi experiențele în care ai simțit fericire, bucurie, încântare. Te poți gândi la ceva din copilărie, adolescență, viața de adult. Apoi, pe aceeași linie, punctează și câteva experiențe dificile. După care te invit să răspunzi la următoarele întrebări:
- Ce a făcut ca experiențele pozitive să fie pozitive?
- Ce a făcut ca experiențele negative să fie negative?
- Cât de conectat m-am simțit în acest experiențe?
Dacă ești ca majoritatea oamenilor pe care-i cunosc, cel mai probabil, ajungi la concluzia că în experiențele pozitive te-ai bucurat de magia conectării, iar în cele negative te-ai confruntat cu durerea deconectării.
Sugestia practică #2
Conectarea cu ceilalți devine posibilă după conectarea cu noi înșine! Când suntem prea prinși de ceea ce se întâmplă în mintea noastră, pierdem din vedere ceea ce se întâmplă chiar în fața noastră. Sunt momente în care ne rătăcim atât de mult în a ne gândi „De ce am făcut asta? Ce se va întâmpla dacă…?“ Pe scurt, ne pierdem în „ce-ar fi dacă?“.
℗PUBLICITATE
Pentru a produce momente de conectare, te încurajez să îți îndrepți atenția înapoi spre lucrurile care contează cu adevărat, iar pentru a face asta într-un mod autentic, poți începe să apreciezi ceea ce ai, îndreptându-ți atenția spre tine. Iată și un scurt ghidaj prin care să începi să faci asta:
- Închide ochii timp de 30 de secunde și îndreaptă-ți atenția spre propriul corp. Observă cu ochii minții poziția generală a picioarelor, a brațelor și felul în care spatele tău stă sprijinit. Continuă prin a-ți „scana“ corpul, din cap până în picioare.
- Respiră. Observă ridicarea și coborârea cutiei toracice și aerul care se mișcă și iese din nări. Concentrează-te pe senzația de umplere și cea de golire pe care ți le aduce propria ta respirație.
- Îndreaptă-ți atenția și către sunetele pe care le poți auzi (din respirația și mișcările tale), sunetele care vin din cameră și sunetele care vin din afara acesteia.
E posibil ca acest tip de exerciții să ți se pară străine, dar dă-le o șansă! Ia-ți 30 de secunde pentru a le parcurge și apoi întreabă-te: Respir superficial sau profund? Ce sunete sunt în jurul meu? Ce lucruri sunt în jurul meu? La ce mă conectez?
Pentru câteva exerciții ajutătoare pentru această sugestie, îți recomand și seria #PracticaMindfulness, realizată de colegul meu, Gáspár György.
Pentru a exersa în mai multă profunzime aceste practici poți să ai alături aplicația sau poți viziona seria lor de episoade interactive pe Netflix.
Sugestia practică #3
Conectarea poate începe printr-o propunere. Știu că poate suna tranzacțional, dar astfel de propuneri sau oferte de conectare sunt încercări prin care comunici nevoia de atenție, afecțiune sau acceptare. Este o formulă pe care specialiștii John și Julie Gottman o folosesc în munca lor cu relația de cuplu, însă cred că putem formula astfel de cereri fie că suntem studenți, profesori, colegi, prieteni și în orice alt tip de relație. Iată câteva astfel de oferte:
- Împărtășește o poveste. Un copil îi împărtășește părintelui despre o nedreptate care s-a întâmplat la școală. Un bărbat îi spune partenerului său cât de enervant este șeful lui. O fată îi povestește prietenei ei cât de frustrată este de iubitul ei. Ori de câte ori împărtășim o poveste – indiferent de ce tip – lansăm o propunere de conectare. Sperăm să ne simțim auziți, înțeleși, apreciați și sprijiniți.
- Comunică realizările. Când oamenii ne împărtășesc poveștile lor de succes, ei formulează o ofertă de validare prin care ar dori ca noi să recunoaștem ceea ce au făcut și, în consecință, să recunoaștem cine sunt.
- Trimite un link sau o postare. Este unul dintre cele mai comune lucruri pe care le văd în era noastră digitală. Distribuirea unei postări sau a unui link trimite mesajul „Am văzut asta și m-am gândit la tine“. Este un mod indirect de a te conecta cu altcineva. Indiferent de cât de banal ar părea, mesajul ascuns este extrem de puternic.
Conectarea stă în gesturi mărunte, dar consecvente, iar podcastul de doar 5 minute, Small Things Often poate fi un reminder tare bun.
Înainte de încheiere, îți lansez și eu o propunere de conectare: pe 27 aprilie, de la 20:30, ne întâlnim LIVE pe Instagram Pagina de Psihologie, să dezbatem subiectul în detaliu și să facem și mai multe #PsihoDescoperiri împreună.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
