În întâlnirea noastră de joia trecută, am vorbit despre anxietate și despre diferențele care există între aceasta și stres. Acum, a venit timpul să vorbim mult mai în detaliu despre stres: stresul cel de toate zilele. Potrivit psihologiei, stresul este un răspuns specific instinctului de supraviețuire, declanșat de semnale de pericol, mai exact de amenințări reale asupra vieții noastre. Dacă ești într-o zi obișnuită de muncă, în siguranța casei sau a biroului tău, și ai un răspuns la stres din cauza unui e-mail, a unui mesaj sau apel telefonic, perspectiva ta asupra acestor evenimente este cea care a declanșat un răspuns de supraviețuire. Mai exact, mintea ta a interpretat acele evenimente drept o amenințare serioasă pentru siguranța și liniștea ta.
Mă gândesc că poate te întrebi cât control putem să avem asupra unui răspuns care a călătorit cu noi de-a lungul evoluției ființei umane. Ei bine, nu avem control asupra acestui impuls al supraviețuirii, însă corpul tău, mai exact respirația și tensiunea musculară, se pot afla în controlul tău în momentul în care devii conștient de aceste stări. Semnalele de relaxare sunt transmise de corp către creier, care oprește sistemul de alarmă al stresului. În mod surprinzător, stresul va scădea în intensitate în momentul în care cortexul prefrontal (partea cea mai complexă a creierului, situată în spatele osului frontal) va interpreta corect mesajele corpului tău.
Iar acum, a venit momentul să facem câteva psihodescoperiri practice despre managementul stresului.
Sugestie practică #1
În momentele în care simți stres, folosește o scală de la 0 la 10 pentru a evalua nivelul la care percepi această stare. O evaluare de la 1 la 4 indică faptul că te simți relativ sigur, evaluările de la 5 până la 7 îți pot arăta că percepi situația ca fiind destul de amenințătoare și că este foarte probabil să depui multă energie pentru a te confrunta cu situația sau pentru a fugi de ea, iar evaluările de la 8 până la 10 indică o situație de pericol major.
℗PUBLICITATE
Ce e important de reținut este faptul că majoritatea factorilor de stres zilnic se află în limitele de evaluare de la 1 la 4, iar dacă nivelul de stres pe care îl percepi este mai crescut de atât, ceea ce poți face este să inspiri și să expiri profund, timp de 30 de secunde. Astfel, îți ajuți creierul prefrontal să intre în funcțiune și să înceapă să folosească abilitățile de rezolvare de probleme, creativitatea și gândire matură.
Sugestie practică #2
În unele situații, mintea te va întreba, într-un mod inconștient, dacă situația actuală este similară cu un eveniment care s-a întâmplat în trecut, solicitând, astfel, un răspuns la stresul alimentat de adrenalină. Depinde de tine să decizi nivelul de pericol pe care îl asociezi situației și cum alegi să acționezi. De fiecare dată când respiri și devii conștient, preiei controlul și comanda reacțiilor tale. Astfel, pe măsură ce exersezi această conștientizare, îți consolidezi rolul de lider și îți obișnuiești mintea să răspundă din creierul rațional (prefrontal) și nu din cel emoțional. Cu alte cuvinte, este important să facem diferența între situații și, chiar dacă acestea sunt asemănătoare, să nu credem că suntem niște ghicitori care se uită în globul de cristal și știu exact ce și cum se va întâmpla. Antrenează-ți mintea să rămână în momentul prezent și să fie atentă nu doar la probleme, ci și la resurse. A, și încă ceva! Mișcarea și somnul sunt alte două sugestii practice care pot avea efecte de regenerare atât pentru corpul tău, cât și pentru creier. Deci, minimum 30 de minute de mișcare pe zi și cel puțin 7 ore de somn sunt necesare pentru ca stresul să nu-și facă de cap în viața ta.
Sugestie practică #3
După cum ai observat până acum, creierul tău are nevoie de antrenament pentru a putea gestiona mai bine reacțiile de stres. Un bun exercițiu care să susțină acest antrenament este să ții un jurnal al recunoștinței în care să derulezi, seara, cum a fost ziua respectivă. Chiar dacă simți că nu a fost o zi foarte bună și că lucrurile nu au mers așa cum te-ai așteptat, încearcă să găsești acele momente, lucruri sau conversații care ți-au adus o stare de bine și pentru care ești recunoscător. Creierul nostru este setat să observe cu mai multă ușurință aspectele negative, tocmai datorită acestei nevoi de supraviețuire. Un astfel de exercițiu, realizat sistematic, ne ajută să observăm mult mai conștient că avem și zile proaste, în care ne simțim stresați, dar că ziua respectivă a fost bogată și în aspecte pozitive, pe care poate că le-am trecut, nonșalant, cu vederea.
Punem punct întâlnirii de astăzi, iar joia viitoare vă aștept tot pe Pagina de Psihologie, pentru a face noi psihodescoperiri și pentru a ne aminti că niciodată nu suntem atât de singuri sau de neputincioși pe cât am crede!
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
