Skip to content

Cred că sunt multe lupte pe care le avem de dus, dar una din cele mai feroce și dificile a devenit relația noastră cu rețelele sociale, implicit cu ecranele. Având în vedere că, cel mai probabil, citești acest lucru pe un ecran, îmi imaginez că te poți raporta la această provocare.

Mai ales de când cu pandemia, am stabilit o legătură mult prea intimă față de rețelele sociale, dar este necesar să recunoaștem cum ne impactează din punct de vedere cognitiv, emoțional, relațional, chiar și fizic. Poate nu ai stat să faci un calcul, însă, aceia dintre noi care se găsesc în categoria utilizatorului mediu de online, petrecem aproximativ două ore pe zi pe platformele de socializare, ceea ce se traduce într-un total de 14 ore pe săptămână. E un job part-time! Iar ca imaginea să fie și mai amplă, cred că nu putem ignora nici persuasiunea acestora în ceea ce privește gândurile despre greutate, mâncare, imaginea corporală, anxietatea sau teama de a nu fi lăsat în urmă (FOMO). 

Majoritatea clienților mei sunt afectați negativ de rețelele sociale într-un fel sau altul. Într-un studiu din 2017, realizat de Universitatea Harvard, cercetătorii au descoperit că social media are implicații direct negative asupra relațiilor sociale, a stimei de sine, a succesului academic și a bunăstării emoționale.

Și totuși, în tot acest vortex, ecranele și rețelele sociale au transformat societatea și în moduri pozitive. Pentru mine, cel mai evident exemplu este legat de momentul izolării, când am putut fi împreună în aceeași videoconferință alături de colegi, clienți și membri ai familiei aflați în diferite părți ale țării și chiar ale lumii. Putem avea acces la informații și conversații semnificative în moduri pe care doar o carte ni le poate oferi. Nepoții se pot conecta cu bunicii. Poveștile și emoțiile pot fi comunicate puternic printr-un film. Este clar că lumea online-ului poate fi un instrument care ne face viața mai bună prin posibilitatea conectării imediate. 

Provocarea stă în evitarea elementelor care o agravează, iar pentru asta, cred că merită să facem #psihodescoperiri, menite să ne aducă într-o zonă mai conștientă a utilizării rețelelor sociale.

Sugestia practică #1

Fii stăpân pe propriile comportamente! Păstrează un jurnal în care să observi mai detaliat modul în care folosești rețelele sociale. Vezi când deschizi o aplicație și cât timp o uzitezi. Ce te-a determinat să o folosești? Ce ai obținut din experiență, din punct de vedere emoțional și relațional? Cum te-ai simțit după?

Notează unde apelezi la rețelele sociale − la semafor, pe toaletă, când aștepți la rând la magazin, când te simți plictisit, singur, curios sau frustrat? Toate aceste informații devin apoi combustibil pentru a găsi modalități alternative de a răspunde emoțiilor și nevoilor tale. După această perioadă de „spionaj“, te încurajez să stabilești câteva momente în care ți-ar plăcea să nu apelezi în mod automat la ecrane. Cu ce alte activități le-ai putea înlocui? 

Există o listă nesfârșită de lucruri plăcute și necesare care ar putea duce la creșterea și împlinirea personală! Cheia este să faci alegeri active și să nu rămâi blocat într-un flux pasiv, care este, în cele din urmă, nemulțumitor.

℗PUBLICITATE



Una din cărțile care m-a ajutat să dau startul exercițiilor de curaj și conectare cu propria persoană este Mindfulness urban, scrisă de colegul meu Gáspár György.

Sugestia practică #2

Stabilește limite sănătoase! Majoritatea aplicațiilor pe care le folosim pot fi configurate în secțiunea de setări, pentru a stabili durata medie pe care o petreci pe aplicație. Amintește-ți că, în medie, oamenii petrec mai mult de două ore pe zi pe rețelele sociale sau aplicații. Fii sincer cu tine și evaluează, poate chiar negociază, timpul mediu pe care îl reglezi. Pune aceste comenzi pe telefon pentru a preveni să fii absorbit de vârtejul tehnologic.

Dacă simți că nu ești pregătit să începi angajamentul tău cu asta, o variantă alternativă este să lași telefonul deoparte în timpul în care servești masa. Pentru a nu fi tentat, dezactivează-ți sunetele, soneria și vibrațiile de pe telefon. Acest lucru îți permite să rămâi centrat în anumite perioade de timp fără a fi distras de semnalul auditiv.

Una din seriile extrem de realiste, prin modul în care trag semnale de alarmă la adresa rețelelor sociale și a tehnologiei, este serialul Black Mirror.  

Sugestia practică #3

Simte viața dincolo de online! Reflectează la felul în care te simți fără toate soneriile, nesfârșitul scroll și zgomotul constant al aplicațiilor. Cum se simt mintea și corpul tău în aceste momente de deconectare de la ecrane? Poate ești mai liniștit sau mai puțin anxios. E posibil să simți că ai mult timp pentru a avea grijă de tine sau că ai fost mai prezent cu copiii, partenerul, prietenii și alte relații semnificative. 

Permite-ți să vezi care sunt beneficiile unei astfel de pauze, intenționând să îndrepți atenția spre felul în care se simte viața dincolo de online. Cu cât vei realiza mai multe câștiguri, cu atât va fi mai lină negocierea timpului petrecut în lumea cibernetică. 

Recomandarea mea, pentru o și mai puternică trăire, este să îți stabilești câte o zi pe lună sau o jumătate de zi, în care să faci un adevărat detox electronic – fără telefon, fără calculator, fără TV sau radio. 

Diana Lupu este psihoterapeut de familie, ghid al relațiilor de cuplu în terapie IMAGO, însoțitor al adolescenților și trainer. Intenția ei este să ajute la construirea relațiilor sănătoase prin știință, conștientizare și puțin umor. O poți cunoaște mai bine pe Diana prin rubrica #PsihoDescoperiri ce apare lunar pe Pagina de Psihologie sau accesând site-ul ei diana-lupu.com.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0