fbpx
skip to Main Content

Casa reprezintă un loc al siguranței, iar cu ajutorul tehnologiei putem să ne retragem fără probleme în interiorul acesteia. Reușim să ne satisfacem toate nevoile fără să fie nevoie să depunem eforturi mari. De exemplu, din comoditate reușeam să facem cumpărăturile online și să ne uitam la filme de acasă. Însă, în perioada pandemiei, facem aceste lucruri din obligație. Studiile pe reziliență ne arată că două treimi dintre oameni vor fi rezilienți la stresul ce poate să vină odată cu aceste constrângeri sociale. Aceștia vor fi frustrați și temători, cum este de așteptat, dar nu vor fi panicați. Spre deosebire de aceștia, o treime va avea dificultăți semnificative în fața stresului. Tot studiile ne arată că aceste restricții ale interacțiunilor sociale pot să accentueze simptomatologia pacienților cu tulburări fobice.

Ce este fobia? Dar agorafobia?

Fobia este o teamă intensă și persistentă, care poate fi declanșată de o situație specifică, de o boală etc. Intensitatea ei este mult mai mare decât cea a fricii. Interpretarea pericolului într-o manieră nerealistă și exagerată poate declanșa fobiile. Astfel, acestea pot afecta buna funcționare zilnică a individului.

Agorafobia este o frică de frică. Este o frică intensă de posibilitatea de a fi prinși în spații închise sau în spații deschise din care se poate ieși cu dificultate: de a fi prins într-un lift, de a aștepta la rând într-un magazin sau de a fi foarte departe de casă. Anticiparea fricii de a fi blocați și neajutorați ne poate opri să mergem cu mijloacele de transport în comun sau să fim în mulțime, mai ales dacă anterior au avut atacuri de panică în aceste circumstanțe. Această teamă puternică ne poate opri din a mai ieși din casă.

Impactul pandemiei asupra simptomatologiei agorafobilor

Pandemia poate accentua simptomatologia agorafobilor, căci acum cognițiile lor cu privire la potențialul pericol pot fi întărite. Este esențial ca aceștia să facă un pas în spate, să conștientizeze aceste gânduri iraționale și să se întrebe sincer dacă chiar fiecare spațiu este periculos. Dacă vor analiza critic și rațional vor realiza că, totuși, există în proximitatea lor zone în care pot fi în siguranță în afara casei.

Cercetătorii încurajează crearea unei liste cu lucrurile care vă pot face să vă simțiți în siguranță și una cu lucrurile care vă pot face să nu vă simțiți în siguranță. Vă încurajez și pe voi să faceți la fel.

℗PUBLICITATE


Cum pot să îmi gestionez agorafobia?

Dacă agorafobii caută să se expună doar la situațiile care îi fac să se simtă în siguranță, simptomatologia acestora se va menține. Studiile ne arată că sunt foarte benefice chiar și 15 minute de expunere la situațiile care îi provoacă și care le scad din frecvența căutării exclusive a situațiilor ce oferă maximă siguranță.

Având lista completată, alegeți un loc în care simțiți că puteți merge (poate în grădina din fața blocului sau a casei voastre) după ce vă veți fi luat măsurile de protecție: purtarea măștii și a mănușilor. Acum vă invit să fiți un cercetător al cărui subiect sunteți chiar voi. Observați-vă gândurile și simțiți fiecare emoție pe care o aveți când vă pregătiți, dar și când veți fi ieșit din casă. Notați-vă gândurile și emoțiile.

Agorafobia este însoțită de simptome fizice (dureri acute în piept, amețeală sau dureri intense de cap). Dacă își face simțită prezența, vă invit să nu fiți temători, ci curioși cu privire la apariția lor. Observați unde se află teama în corpul vostru, fără să o judecați că apare! Ulterior, vă invit ca acasă să arătați compasiune și acceptare senzațiilor apărute (pentru că ele apar pentru a vă proteja, nu pentru a vă răni), cât și zonelor din corp în care apar (stomac, cap, piept). În situațiile declanșatoare mai poate fi util să faceți următoarele lucruri:

  1. Întrebați-vă în mod conștient și intenționat ce anume vă declanșează frica. De exemplu, așteptarea la rând în magazin poate fi declanșatorul care vă trezește frica de a vă contamina și de a vă îmbolnăvi. Notați-vă factorii declanșatori și fricile. E important să le conștientizăm.
  2. Scanați mediul și lucrurile care nu prezintă un pericol. Ce vedeți? Ce auziți? Ce mirosiți? Analizați precum un detectiv priceput, dar cumpătat, lucrurile din jur ce nu sunt amenințătoare. Dacă te decizi să mergi la magazinul din colț și trebuie să aștepți puțin la rând, uită-te pe raftul de lângă tine: Ce produse interesante sunt? Ce culoare are ambalajul lor?
  3. Nu vă luptați cu voi înșivă. Efectele benefice le veți simți atunci când veți accepta trăirile cu inima deschisă. Puteți să spuneți, deși pare jenant, „Mulțumesc durere de cap ori în piept că ești aici pentru a mă proteja de un potențial pericol, dar sunt în siguranță.“
  4. Amintiți-vă că durerea este trecătoare. Veți putea simți că simptomele fizice vor dispărea după mult timp și cu dificultate. Însă, e important să vă aduceți aminte că de fiecare dată, în cele din urmă, ele au trecut. Durerea a fost și va fi veșnic trecătoare.
  5. Conștientizați că aveți toate uneltele necesare la îndemână pentru a face față situației. În voi se află deja curajul de care aveți nevoie pentru a face pașii în afara casei. Trebuie doar să îl activați. Util ar putea fi să sunați o persoană ce vă oferă siguranță prin simpla-i prezență, chiar și doar telefonică. Găsiți-vă propriile unelte.
  6. Respirați conștient. Inspirați 4 secunde, țineți-vă respirația 4 secunde, expirați 4 secunde și țineți-vă din nou respirația 4 secunde. Aceasta este cea mai ușoară modalitate prin care ne putem activa sistemul nervos parasimpatic și prin care ne liniștim. Vă recomand să practicați un tip de meditație și după ce ajungeți acasă pentru a vă liniști.

Intervențiile psihoterapeutice de tip cognitiv-comportamental pot fi utile. Dacă simțiți că nu puteți să vă gestionați singuri simptomele, vă încurajez cu blândețe să apelați la un specialist. El vă va ajuta să vă înțelegeți natura agorafobiei, să analizați în profunzime cauzalitatea fricilor, dar și să identificați potențialele comorbidități. A cere ajutor specializat este un act de curaj, nu de slăbiciune sau de rușine!

Larisa Tînc

Mă numesc Larisa Tînc și sunt studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, în cadrul UBB. Scriu din dorința de a te sprijini în explorarea universului tău interior, pe măsură ce fac asta eu însămi. Setea mea pentru cunoaștere, cercetare și lectură mă fac să scriu dintr-un loc autentic și vulnerabil, în speranța că asta te va ajuta în propriul proces de dezvoltare! Te invit să creștem împreună și să ne bucurăm de lectură!

Back To Top
×Close search
Caută
#ZiuaAutorului
🎂 Azi o aniversăm pe EDITH EVA EGER.
Cartea autoarei, „Alegerea“, are astăzi preț special, cu 25% discount față de prețul afișat.
La mulți ani!
x