skip to Main Content

Am fost crescută și educată într-o perioadă în care comparația era înțeleasă ca o parte integrată din procesul „sănătos“ de dezvoltare. Auzeam frecvent expresii de genul: „Dar colega ta de bancă ce notă a luat?“ sau „Uite ce bine învață prietena ta!“ ori „Nu ai nici un motiv să fii supărată, ai acoperiș deasupra capului, ai ce mânca, nu te gândești că sunt oameni care suferă de foame și care au mai puține decât tine?“.

Comparația mergea în ambele sensuri, atât în sens ascendent (cu oameni care se descurcau mai bine decât mine), cât și în sens descendent (cu oameni care se descurcau mai slab decât mine). Și mi s-a întipărit atât de bine în minte ‒ mie și multora din cei ce fac parte din generația mea ‒ încât nu m-am descotorosit de ea întru totul și știu că toți riscăm să o dăm mai departe la nesfârșit. Și e firesc, acesta nu este doar un proces învățat, ci și unul cât se poate de natural pentru ființa umană și socială. Dar pentru a face, totuși, câteva schimbări, vă invit să analizăm mai în profunzime complexitatea comparațiilor pe care le face în prezent.

Social media și comparația socială

Psihologul american Leon Festinger, expert în psihologia socială, definește comparația dintre oameni drept un stimul ce se află în interiorul fiecărui individ, care are capacitatea să observe și să măsoare diverse opinii. Comparațiile ajung să fie catalogate drept imagini ce fac referire la realitatea fizică. Practic, individul privește un tablou și face comparație între el și alții.

În 2022, când utilizarea rețelelor de socializare a atins un vârf greu de imaginat pentru generațiile mai în vârstă, comparația socială s-a mutat și ea, din mediul real, în cel virtual, și a crescut direct proporțional. Cercetătorul Frank Fujita spune că deși acest proces poate fi asociat atât cu emoții pozitive, cât și cu emoții negative, sunt mult mai frecvente efectele negative asupra noastră, cum ar fi: frica, furia, rușinea și tristețea, scăderea stimei de sine și chiar anxietatea. În acest sens, putem face fiecare dintre noi câte un experiment. Nu avem nevoie decât de prezență conștientă și de întrebarea: Cum mă simt în timp ce scrollez? Desigur, în aceste momente, mulți suntem ca și anesteziați, deconectați de corp și trăiri. Dar, putem respira de câteva ori și ne putem aduce mintea în același loc în care se află și trupul nostru, iar asta ne va ajuta să descoperim ce simțim și ce trăim. Pentru sugestii de exerciții practice în ceea ce privește acordarea la realitate, vezi și cartea Darul Prezenței conștiente.

Frustrat? – uite de ce!

Brené Brown, autoare și profesoară cunoscută internațional, descrie comparația ca fiind zdrobirea conformității, pe de-o parte, și competiție, pe de altă parte  ‒ este încercarea de a ieși în evidență și de a te integra, în același timp. E ca și cum comparația ar spune: „Fii ca toată lumea, dar mai bun!“.

Un studiu realizat de Escobar Viera et. al pe 702 participanți, cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, a arătat ca utilizarea pasivă a site-urilor de socializare, atunci când doar ne uităm să vedem ce se mai întâmplă, are un impact negativ asupra sănătății mintale (vezi și Cum ne poate reduce Instagramul stima de sine), în timp ce utilizarea activă poate aduce beneficii, cum ar fi oportunitatea de conectare și un simț al apartenenței.

℗PUBLICITATE



Platformele sociale care ne arată doar oamenii pe care îi cunoaștem pot determina creșterea acestui proces, pentru că tindem, mai degrabă, să ne comparăm cu persoane relevante din punct de vedere personal, și, astfel, impactul evaluării de sine este mai mare. În plus, dacă numărul de like-uri și numărul de prieteni este vizibil, invită și el la o comparație accentuată, pentru că există date care arată dacă suntem sau nu mai populari decât ceilalți (lucru neadevărat, dar pe care tinerii tind să îl ia în serios). Astfel, acesta devine un factor important în a evalua gradul nostru de dezirabilitate și valoarea umană.

Cine e mai afectat

Luând în considerare faptul că adolescența este o perioadă de formare a identității, a cunoașterii și explorării, mai afectați de comparația din mediul online sunt adolescenții cu vârste cuprinse între 13-18 ani și tinerii cu vârste cuprinse între 19-24 de ani. Drept urmare, aceștia au nevoie de un mediu optim pentru susținere, de ghidaj și de multă răbdare din partea noastră, a adulților.

Cum ne oprim

Procesul acesta de evaluare a gândurilor, a comportamentelor, a hainelor, a emoțiilor, a relațiilor, a joburilor, a caselor, a aspectului și a vieții, în comparație cu ceilalți, devine o narațiune internă care poate fi disfuncțională. Iar pentru a-i pune capăt, este necesar să ieșim din mrejele negării, să ne asumăm responsabilitatea și să acționăm în mod conștient.

Iată ce putem face, la modul cel mai concret:

  1. Curățenia, în minte și în social media. Mai exact, să urmărim care sunt acele conturi care ne încurajează să ne comparăm. Și ce emoții apar în urma acestui proces. Asta presupune să realizăm că avem nevoie de schimbare, și că este în regulă să nu mai urmărim acele persoane care cred că știu totul mai bine și care folosesc comparația drept mijloc de dezumanizare.
  2. Compasiunea de sine. Cu alte cuvinte, să fim blânzi cu noi și să nu ne acuzăm. Țineți minte ce am zis: comparația este un proces natural al ființei umane?! Așa evaluează creierul nostru felul în care ne descurcăm în viață. Însă țineți minte și că asta nu înseamnă că are mereu dreptate. Drept urmare, dacă ne mai surprindem comparându-ne, ne amintim cu blândețe că schimbarea este un proces cu mai multe etape, și nu are nicio treabă cu perfecțiunea.
  3. De ce facem ceea ce facem? Rețele sociale au apărut ca o modalitate de conectare, dar, încă de la început, convenția a fost că postăm lucrurile frumoase din viața noastră. La fel ca în viața reală, nu spunem tuturor lucrurile noastre intime sau cele care ne apasă. Iar asta, în sine, e o formă de a avea grijă de noi sau chiar de a ne apăra, pentru că nimănui nu-i place să fie judecat sau criticat.
  4. Online vs. Realitate. În spațiul virtual este extrem de tentant ca oamenii să își creeze imagini de sine favorabile: aceste platforme oferă și timp și spațiu pentru asta. Urmăriți conturi care vă inspiră, dar încercați să le priviți ca un mesaj de încurajare: se poate să faceți și voi acele lucruri frumoase, dacă v-ați dori. Ele sunt un semn că această posibilitate există pentru oricine.

Ajunși la final, vă doresc să scrollați cu responsabilitate și cu multă grijă pentru voi. Acceptând că online-ul este necesar și seducător, ofertant și compromițător. Posibil să fie tot mai greu să trăim fără acces la online, dar ne putem adapta, în așa fel încât beneficiile să fie mai mari decât costurile.

Sunt un căutător de bine și de bucurie. Prima mea dragoste este televiziunea, unde activez de peste 15 ani. Am absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universității Titu Maiorescu și Facultatea de Cinematografie și Televiziune din cadrul Fundației Pro-Universitatea Media. În prezent, urmez cursurile masteratului Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale de la Universitatea Titu Maiorescu. Am fost voluntar Deprehub, unde am consiliat persoane cu depresie și anxietate.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0