Skip to content

Conversațiile au puterea incredibilă de a ne ajuta să formăm conexiuni noi și de a le aprofunda pe cele existente. În același timp, experții avertizează că tot ele, conversațiile, dacă nu sunt dezvoltate armonios, pot duce la conflicte, dispute sau resentimente.

Conversațiile, arta lui împreună

„Conversația este această formă străveche de programare a creierului nostru astfel încât să putem fi pe aceeași lungime de undă cu cei din jurul nostru“, a declarat Thalia Wheatley, doctor și profesor de psihologie în cadrul Dartmouth College, care studiază markerii neuronali, biologici și de altă natură ai conexiunii în timpul conversațiilor. 
„Conversația este cel mai prezent comportament social al nostru, deși nu știm prea multe lucruri despre el“, a adăugat specialista.

În ultimii ani, teorii și instrumente de ultimă generație au început să ofere informații interesante despre aceste interacțiuni sociale esențiale, de la discuții informale la dispute politice și negocieri între vecini, companii și națiuni. Pentru a le descifra, psihologii folosesc pe de-o parte algoritmii de procesare a limbajului natural, pe de alta – o tehnică de neuroimagistică, cunoscută sub numele de hyperscanning. Aceasta din urmă constă în scanarea simultană a doi sau mai mulți creieri, în timp ce interacționează, pentru a obține noi perspective.

„Starea de bine a oamenilor este determinată în mare parte de calitatea relațiilor lor sociale, care se bazează în mare măsură pe conversațiile pe care le au unii cu alții“, a declarat Michael Kardas, doctor în științe, profesor în cadrul Spears School of Business de la Oklahoma State University. Profesorul a analizat, de asemenea, și care sunt motivele pentru care oamenii evită conversațiile profunde.

De ce sunt evitate conversațiile?

Conversațiile sunt esențiale pentru bunăstarea oamenilor, acestea fiind, de altfel, principalul mijloc de interacțiune socială. Însă, adeseori, se manifestă tendința de a evita conversațiile profunde sau pe cele care pot veni la pachet cu oportunități de a construi conexiuni noi cu străinii.

Psihologa Juliana Schroeder, doctor în științe, profesor asociat la Haas School of Business din cadrul Universității Berkeley, susține că unul dintre motive este că oamenii anticipează, în mod incorect, că, în timp, conversațiile ar putea deveni mai puțin plăcute. Specialiștii consideră că oamenii privesc conversațiile ca pe orice altă activitate hedonică, activitate care, pe măsura trecerii timpului, nu mai este la fel de agreabilă și dau exemplul batonului de ciocolată, care-și pierde savoarea pe măsură ce este consumat din nou și din nou.

„Oamenii pun capăt conversațiilor mai devreme decât ar face-o în mod normal, deoarece se așteaptă ca plăcerea discuției să scadă și să rămână fără lucruri de spus“, a spus Schroeder.

Alături de echipa ei, aceeași specialistă a analizat, prin intermediul unui studiu, și cum abordează oamenii discuțiile cu străinii. Practic, aceștia au provocat participanții să abordeze o serie de subiecte banale de discuție cu persoane pe care nu le cunoscuseră anterior, iar rezultatele au arătat că, de fapt, conversațiile profunde au generat mai multă conectivitate și stare de bine decât se așteptau participanții (studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology, Vol. 122, nr. 3, 2022).

Obiectivele nerealiste sunt un alt motiv pentru care oamenii pot evita conversațiile. Oamenii folosesc conversațiile pentru o serie de motive: pentru a impresiona, pentru a flata, pentru a ajuta, pentru a răni, pentru a convinge, pentru a înțelege sau pentru a înșela.

Cercetătorii Michael Yeomans, doctor în științe, profesor asistent de strategie și comportament organizațional la Imperial College din Londra, și Alison Wood Brooks, doctor în științe la Harvard Business School, alături de colegii lor, au dezvoltat „circumplexul conversațional“, ca modalitate de conceptualizare a obiectivelor care pot sta la baza conversațiilor.

De exemplu, se întâmplă uneori ca scopul să intre în conflict cu dorința intrinsecă a individului. Cu alte cuvinte, este posibil să vreau să cer sfaturi, dar să evit să fac acest lucru, de teamă să nu par incompetent. Din contră, explică specialiștii, care afirmă cu convingere că, atunci când un individ caută soluții, răspunsuri și pune întrebări, inspiră competență, pregătire și dorință de evoluție.

Importanța întrebărilor în cadrul conversațiilor

În cazul „întrebării de tip boome“, în care un vorbitor pune o întrebare, apoi răspunde tot el, profesorul explică faptul că atunci ascultătorii consideră întrebarea lipsită de importanță și seriozitate, determinându-i să se îndepărteze de interlocutor.

Pe de altă parte, existența întrebărilor într-o discuție crește calitatea ei. S-a demonstrat faptul că persoanei care a adresat mai multe întrebări în cadrul unei discuții cu cineva necunoscut i s-a acordat și o a doua întâlnire.

„Întrebările te fac mai simpatic, dar secretul este să arăți că asculți răspunsul“, spun specialiștii.„Ineficiența întrebării vine atunci când aceasta nu are vreo legătură cu ce a spus anterior interlocutorul“, adaugă aceștia.

De asemenea, ascultarea eficientă tinde să ducă la întreruperi scurte în timpul conversațiilor, un aspect care bucură participanții la dialog. Specialiștii susțin faptul că pauzele scurte între replicile interlocutorilor prieteni demonstrează faptul că între ei există o conexiune profundă și de foarte bună calitate. Ca și exemplu punctual, un prieten împărtășește ceva personal și celălalt își acordă un moment de reflecție înainte de a răspunde.

„Atunci când cineva răspunde prea repede la ceva foarte personal sau, din contră, nu suficient de repede precum te așteptai, denotă că nu a fost conectat cu tine în discuție“, a mai spus specialistul Michael Yeomans.

℗PUBLICITATE



O echipă de cercetători condusă de Diana Tamir, profesor de psihologie în cadrul Universității din Princeton, a creat un model de decodificare folosind date de neuroimagistică care leagă activitatea cerebrală de diferite stări mentale care apar în timpul conversațiilor. Aceștia au colectat apoi date de neuroimagistică funcțională de la participanți, în timpul unor conversații nestructurate, cartografiind modelele de conversație între străini, precum și modelele dintre prieteni.

În urma acestui studiu, s-a descoperit că tiparele neuronale ale străinilor devin din ce în ce mai asemănătoare pe parcursul conversației, pentru că interlocutorii încearcă să-și găsească puncte în comun. „Ceea ce trebuie să reținem este faptul că, în timpul unei conversații, este important să fim atenți la cealaltă persoană, dar și să aducem elemente de noutate pentru a evita monotonia“, a concluzionat Diana Tamir.

Gestionarea conflictului în conversații

Conversațiile eficiente sunt, deseori, forme prin care pot fi gestionate rapid și eficient conflictele. „Dezacordul este inevitabil, iar succesul sau eșecul nostru în relații se bazează adesea pe felul în care ne poziționăm în relație cu el“, a spus Yeomans. „Conflictul este greu de rezolvat dacă folosim aceleași instrumente lingvistice care funcționează bine pentru corecții simple, factuale («Taxele trebuie plătite până pe 15 aprilie»), pentru a discuta despre valori și chestiuni de opinie («Ar trebui să creștem taxele»)“, a completat Yeomans.

Din acest motiv, specialistul studiază receptivitate conversațională, adică modalități prin care indivizii își pot arăta disponibilitatea de a se implica în discuții care vehiculează puncte de vedere opuse față de interlocutorii lor. Cercetătorii au folosit un algoritm de procesare a limbajului natural, pentru a analiza cuvintele și frazele care determină receptivitatea unui ascultător și și-au rezumat concluziile cu acronimul HEAR – Hedging, Emphasizing agreement, Acknowledging, and Reframing (n. red, Acoperire, Accentuarea acordului, Recunoaștere și Reîncadrare) (Organizational Behavior and Human Decision Processes, Vol. 160, 2020).

Hedging presupune să introduci suficientă incertitudine sau să fii suficient de evaziv, pentru ca interlocutorul tău să nu reacționeze automat, a spus Minson. De exemplu, în loc de: „Toată lumea trebuie să se vaccineze împotriva COVID“, este recomandată formularea „Majoritatea oamenilor ar trebui să se vaccineze împotriva COVID“. „În orice conversație, indiferent cât de mult nu suntem de acord, suntem de acord cu ceva“, a spus Minson.

Mici schimbări în formulare pot face diferența, chiar și în unele dintre cele mai importante situații. După ce au analizat 31 de ore de discuții în care se negocia cu persoanele care amenințau că se sinucid, cercetătorii au descoperit că anumite cuvinte și fraze păreau să aibă mai multe șanse decât altele să mențină în negociere persoana cu risc de suicid.

Un nivel mai mare de concentrare în cadrul conversațiilor poate avea rezultate pozitive atunci când vine vorba despre eficiența campaniilor de sănătate publică.

Christin Scholz, doctor în științe ale comunicării și profesor la Universitatea din Amsterdam, studiază modul în care tinerii adulți experimentează și împărtășesc mesajele antialcool, inclusiv în timpul conversațiilor cu colegii lor, și cum le-ar putea influența acest lucru comportamentul.

„Conversațiile au marea putere de a influența deciziile de consum ale interlocutorilor, decizii care nu sunt întotdeauna cele mai bune pentru sănătate“, a spus Scholz.

De exemplu, adulții tineri au tendința de a avea conversații pozitive despre alcool, iar acest tip de comportament determină, în mod direct, sporirea consumului (Health Psychology, Vol. 38, nr. 7, 2019).

Într-un studiu aflat în prezent în curs de revizuire, Scholz a trimis adolescenților mesaje antialcool (cum ar fi o imagine care înfățișa un accident de mașină asociat cu un avertisment privind conducerea sub influența alcoolului), apoi i-a instruit să dezvolte, într-o conversație, ce au văzut. Specialistul a concluzionat, apoi, că în acest context, discuțiile despre alcool au avut caracter negativ. „Acest rezultat este încurajator, a spus ea, dar intervenția nu a avut niciun efect direct asupra consumului de alcool, ceea ce indică faptul că este necesară continuarea cercetării“.

Noi orizonturi pentru știința conversației

Chiar și atunci când cercetătorii folosesc metode tradiționale, cum ar fi înregistrările audio sau video ale participanților, studiul conversațiilor prezintă provocări logistice pe care multe alte experimente nu le întâmpină. Pentru Minson, să convingă două persoane să se prezinte în același timp și să discute un subiect asupra căruia nu sunt de acord este primul obstacol. Iar odată ce începe o conversație, nu se știe niciodată cum se va desfășura.

„Conversația este, în esență, un spațiu infinit de complex. Nu există două conversații la fel“, a declarat Yeomans. „Există un număr infinit de cuvinte pe care le poți folosi, dar și ordinea, sincronizarea, structura și non-verbele pot varia în moduri infinite“.

Pentru conversații cu sens și întâlniri în care conectarea interumană care este esențială, îți recomandăm cartea Arta conectării umane, de Priya Parker.


Citește și:

Ileana Voicu Ghinea, absolventă a Facultății de Jurnalism, și-a început cariera în presă în 2004 la Revista Apropo și a colaborat cu Revista Pro TV Magazin. A trecut pe online în 2008 la Eva.ro, apoi a preluat conducerea editorială a Unica.ro în 2010. Ulterior, a fost implicată în proiecte precum viva.ro, avantaje.ro și bravonet.ro. În 2018, s-a alăturat echipei Radio ZU ca PR, după o perioadă de redactor online. În prezent, este invitat permanent în emisiunea „Frătzi află tot“ de la Metropola TV.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0