fbpx
skip to Main Content
Psihologul Diana Stănculeanu: Cum Să ținem Copiii Informați și în Siguranță, în Perioadele De Criză și Anxietate Ale Pandemiei

Iată câțiva pași și o serie de sugestii la care putem apela, ca părinți și îngrijitori, pentru a le oferi copiilor atât suport emoțional, cât și o serie de informații, pentru a înțelege ce se întâmplă cu lumea din jur.

1. Încercați să aflați ceea ce copilul știe deja. În avalanșa de informații ce însoțește criza COVID-19, este aproape imposibil ca măcar o parte dintre aceste informații să nu fi ajuns la urechile copiilor. În plus, dacă ei sunt deja școlari, cu siguranță COVID-19 a fost invocat ca motiv principal pentru care școlile s-au închis în această perioadă. Puneți-le întrebări deschise, exploratorii (de exemplu, „Toată lumea vorbește acum despre această boală nouă. Tu ce știi despre asta?“). Vom avea astfel ocazia să descoperim ce știu copiii, cât este de corectă informația pe care o au, ce cred despre ceea ce știu și cum se raportează emoțional la această situație fără precedent, pe care o trăim cu toții.

2. Este important să transmitem și să clarificăm informațiile cu copiii. Dar complexitatea discuției va fi condiționată de interesul celor mici și de nivelul lor de dezvoltare cognitivă și de maturitate emoțională. Oferiți-le un minimum necesar și corect, cu focalizare pe ceea ce vom facem în perioada următoare (igienă, distanță față de alți oameni, ieșit mai puțin afară, cu evitarea grupurilor mari și a contactelor fizice apropiate, numeroase activități de interior, vizite mai rare la bunici și creșterea numărului de telefoane către aceștia, școală de acasă, sesiuni de învățare zilnice, sesiuni de joacă zilnice). Lăsați-vă apoi ghidați de curiozitatea și întrebările copiilor.

3. Prin ceea ce comunicați și mai ales prin felul în care o faceți, ajutați-i pe copii să se simtă în siguranță, să rămână calmi. Priviți-i în ochi, păstrați o voce caldă, un ritm al vorbirii moderat, o față prietenoasă și puneți adevăruri științifice în cuvinte pe care ei să le poată înțelege. Autenticitatea și corectitudinea sunt importante și dau o stare de siguranță. Explicați-le că virusul acesta dă un fel de răceală foarte nouă, dar care se ia foarte repede de la o persoană la alta, motiv pentru care este atât de important să avem grijă de igiena noastră (spălat pe mâini) și a casei noastre (dezinfectat suprafețe), dar și de sănătatea celor din jur (vom ieși din casă cât se poate de rar și doar dacă nu avem altă soluție, vom ține legătura cu prietenii noștri cu ajutorul tehnologiei – telefoane, video call-uri, întâlniri de joacă online, școală online etc.); de asemenea, vom avea mare grijă de bunicii noștri, care sunt mai puțin pregătiți pentru această răceală, drept pentru care vom face tot ce va ține de noi ca să le asigurăm sănătatea (nu îi vom vizita o perioadă, ne vom vedea în online, îi vom ajuta cu cumpărăturile și alte comisioane, astfel încât ei să nu fie nevoiți să iasă din casă). Vestea grozavă este că cei mai mulți dintre cei care fac această răceală nouă se vindecă destul de repede, iar pentru cei cărora le este mai greu, putem apela oricând la ajutorul doamnelor și domnilor doctori.

4. Nu vă fie teamă să spuneți „nu știu“, atunci când nu știți să răspundeți eventualelor întrebări pe care copilul ar putea să le pună. Este o situație nouă pentru noi toți – sunt oameni de știință și membri ai guvernelor care nu știu să răspundă întrebărilor legate de COVID-19.

5. Oferiți-le copiilor spațiul și contextul necesar pentru a-și exprima neliniștea, îngrijorările sau frica. Înconjurați de știri alarmiste, adulți îngrijorați, măsuri care au dat peste cap rutina de viață (de exemplu, stăm acasă deși nu este vacanță etc.), este foarte probabil ca un copil să trăiască neliniște și confuzie. Întrebări de tipul „Eu pot să mă îmbolnăvesc?“ sau „Ce se va întâmpla, dacă mă îmbolnăvesc?“ sau „Mamă, dacă te îmbolnăvești chiar tu sau tati sau bunica?“ vor apărea cel mai probabil și merită răspunsuri simple, corecte și calme. Ce știm în acest moment despre acest nou virus este că e foarte blând cu copiii și îi ocolește aproape întotdeauna; că și atunci când se apropie de ei și îi îmbolnăvește, le dă simptome puține și ușoare; ce mai face însă acest virus este că, prin intermediul corpului copiilor, duce boala către adulți, motiv pentru care este atât de important ca noi toți să respectăm regulile de igienă personală, să tușim și să strănutăm în șervețel sau în interiorul cotului și să punem o distanță între corpurile noastre. Validați-le frica și reamintiți-le că este absolut în regulă ca, ori de câte ori simt frică, să vină și să vorbească despre asta cu voi, astfel încât să ne reamintim împreună că frica este semnalul emoțional pe care ni-l dă creierul ca să ne ajute să rămânem pregătiți și în siguranță.

6. Ajutați-i pe copii să simtă că dețin un strop de control, într-o situație globală în care nici noi, adulții, nu ne descurcăm încă foarte bine. Dincolo de o rutină zilnică, necesară, care păstrează predictibilitatea, coerența, sănătatea și percepția controlului cât mai intactă, învățați-i, ghidați-i și autonomizați-i apoi pe copii în a deprinde comportamentele de igienă și protecție (personală, dar și a spațiilor comune), construiți un calendar cu activități educaționale și plăcute, programați apeluri video cu prieteni și membri ai familiei pe care nu îi veți vedea în perioada aceasta și lăsați-i pe copii, cu ghidajul necesar din partea voastră, să exerseze gestionarea unor astfel de demersuri.

7. Transformați situația actuală într-o oportunitate de învățare. Este o ocazie excelentă pentru a-i educa pe copii cu privire la corpul lor, sistemul imunitar, boli, mecanismul contagiunii, comportamentele de protejare a sănătății etc.

℗PUBLICITATE


Să ne reamintim de asemenea că, trăind o situație inedită pentru noi, cu multe informații alarmiste și o rutină complet dată peste cap, vom fi vizitați – și cei mici, dar și cei mari – de emoții grele, precum îngrijorarea, neliniștea, panica, furia, iritarea, frustrarea, teama, nerăbdarea, prea puțina acceptare etc. Sunt emoții firești (care ne spun multe despre poziționarea noastră în raport cu actualele evenimente de viață), dar rareori sunt însoțite de comportamente pozitive, înțelepte, plăcute. Vom avea mai puțină toleranță pentru orice, inclusiv pentru copiii noștri, care la rândul lor vor avea echilibrul și stabilitatea emoțională perturbate de schimbările din viața lor și, de ce nu, de starea noastră emoțională mai puțin armonioasă.

Să ne pregătim pentru asta, să avem așteptări realiste – copiii și părinții acasă, pentru mult timp, nu reprezintă o garanție a armoniei. Fiți, așadar, blânzi cu voi și cu cei mici, iertați-vă momentele și comportamentele pentru care veți avea ca primă intenție critica, blamul și judecata, îngăduiți-vă mici plăceri și răsfățuri (ce au puterea de a ne umple cupa toleranței), respirați adânc, țineți-vă de mână și aveți încredere că – și această situație, ca orice pe lumea asta – va trece.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Pagina De Psihologie (@paginadepsihologie) on

Diana Stănculeanu

Diana Stănculeanu, este psihoterapeut și expert național în sănătate mintală. Colaborează cu mai multe ONG-uri naționale pe strategii de promovare și intervenție în psihologia și psihoterapia familiei. Este formator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și autor al platformei paginadepsihologie.ro.

Back To Top
×Close search
Caută