„Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi e superior prin ceva. De aceea încerc să învăț câte ceva pe lângă fiecare“ (Sigmund Freud).
O poveste cu clopoței de vânt și mult tâlc
În anii trecuți, simțeam cu tărie povestea clopoțeilor de vânt pe care o port în suflet și, uneori, îmi e frică să nu o pierd pentru că, atunci, m-aș pierde pe mine însămi. Se zice că, odată, demult, trăia retras în munții din China un maestru. Era vesel tot timpul, le zâmbea tuturor celor care-i ieșeau în cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind să afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a întrebat într-o zi:
— Maestre, de unde acest zâmbet continuu pe chipul tău?
— De la clopoțeii de vânt, răspunde maestrul.
— Cum așa?
— De fiecare dată când sună clopoțeii de argint de la poarta mea, mă cuprinde o bucurie fără margini! Înseamnă că vine cineva. Și sosirea cuiva, fie și doar a vântului, mă umple de fiecare dată de fericire.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Gândind că ar avea în ei ceva magic, într-o noapte elevul a hotărât să fure clopoțeii. I-a dus în casa lui, i-a așezat la poartă și a așteptat ca miracolul să se producă. Dar nu a simțit nimic când aceștia au sunat. Ba mai mult, după o săptămână, sunetul clopoțeilor a începu să-l enerveze din cale afară!
Când totul a devenit insuportabil, cuprins de remușcări, s-a dus înapoi la maestrul său să-i înapoieze clopoțeii. Și-a cerut de nenumărate ori iertare, și când a fost sigur că maestrul l-a iertat, i-a pus întrebarea care-l frământa:
— De ce la mine nu se întâmplă nimic atunci când sună clopoțeii? De ce nu apare bucuria pe care o văd la tine?
— Dragul meu, îi răspunse maestrul, unde ai așezat tu clopoțeii?
— La poarta casei mele, maestre!
— Ei, vezi? Trebuia să-i așezi la poarta sufletului tău.
Punctele forte și resursele pacienților, „Stradivariusul“ unei relații terapeutice sănătoase
Fiecare om întâlnit în munca de la Institutul Oncologic Prof. dr. I. Chiricuță reprezintă o bucurie. Dr. Irvin Yalom spune că Stradivariusul psihoterapiei este relația terapeutică. Cred, am văzut și am trăit acest fapt în activitatea mea de zi cu zi. Mi-aș permite să spun că Stradivariusul unei relații sănătoase, terapeutice îl reprezintă concentrarea pe punctele forte, pe resursele pe care le are omul din fața noastră (așa cum ajută să ne amintim mereu că reducerea emoțiilor negative nu înseamnă automat și dezvoltarea emoțiilor pozitive, avem nevoie de exercițiu pentru ambele laturi).
Recunosc că, în viața de zi cu zi, mereu dincolo de cabinet și acolo unde existau și așteptări, am trăit și dezamăgiri, tot concentrându-mă pe punctele forte și admirând anumiți oameni (dar acesta nu este un subiect care să merite abordat în acest articol).
Revenind, un diagnostic oncologic este un eveniment care-ți poate zgudui profund identitatea, testându-ți limitele fizice și psihologice. În acest cadru al realității, dezvoltarea rezilienței și valorificarea punctelor forte individuale devin elemente esențiale pentru o mai bună adaptare la fiecare etapă a traiectoriei oncologice și a calității vieții.
Perspectiva generală asupra punctelor forte este conturată de autori precum Milton Erickson, Carl Rogers, Donald Winnicott, Martin Seligman și Mihaly Csikszentmihalyi.
De exemplu, Milton Erickson a susținut ideea conform căreia fiecare persoană dispune de resurse interioare neexplorate, care pot fi activate pentru a facilita procesul de vindecare și adaptare. Erickson, pioner al hipnoterapiei, considera că oamenii au răspunsurile și soluțiile necesare pentru a face față dificultăților, iar rolul psihologului este să creeze un context în care aceste resurse să fie accesate și valorificate.
Carl Rogers, fondatorul terapiei centrate pe persoană, considera că fiecare individ are o tendință naturală spre autoactualizare, adică spre atingerea potențialului maxim într-un mediu care oferă acceptare și sprijin. Pentru pacienții oncologici, acest concept este extrem de relevant: accesul la un cadru terapeutic care validează emoțiile și încurajează autenticitatea poate facilita procesul de adaptare și dezvoltare posttraumatică.
Martin E. P. Seligman, fondatorul psihologiei pozitive, a introdus conceptul de puncte forte caracteristice, evidențiind faptul că fiecare individ are trăsături și abilități unice, care pot fi cultivate pentru a îmbunătăți starea și reziliența. În cazul persoanelor afectate de un diagnostic oncologic, identificarea și utilizarea acestor puncte forte, cum ar fi optimismul, speranța sau perseverența, contribuie semnificativ la adaptarea la boală și la menținerea unei atitudini constructive.
Mihály Csíkszentmihályi, cunoscut pentru teoria fluxului (flow), a demonstrat că implicarea în activități care absorb complet atenția și generează o stare de concentrare profundă poate aduce beneficii psihologice importante. Pentru persoanele care fac tot ce e omenește posibil să se adapteze unui diagnostic și tratament oncologic, activitățile care le oferă un sentiment de control și satisfacție – fie că e vorba despre artă, muzică, scris sau alte activități – pot deveni resurse valoroase pentru reducerea anxietății și pentru creșterea rezilienței.
În concluzie
Integrarea conceptelor propuse de Carl Rogers, Milton Erickson, Martin E. P. Seligman și Mihály Csíkszentmihályi în suportul psiho-oncologic poate aduce beneficii semnificative. Crearea unui cadru terapeutic bazat pe acceptare necondiționată, activarea resurselor interioare, valorificarea punctelor forte și implicarea în activități care induc starea de flux facilitează dezvoltarea rezilienței. Integrarea acestor abordări poate contribui astfel la o mai bună adaptare, dezvoltare și calitate a vieții în fața provocărilor oncologice, subliniind demnitatea și valoarea unică a fiecărei persoane în această călătorie a vieții.
Îndrăznesc să spun că fiecare dintre noi, dacă este interesat de acest subiect, poate să facă câțiva pași pentru identificarea punctelor forte, accesând acest link.
De asemenea, o altă carte care mi-a captat atenția și despre care consider că merită citită este cea a lui Adam Grant, Potențial ascuns. Știința de a realiza lucruri mărețe, care-ți oferă și posibilitatea de a-ți descoperi potențialul ascuns.
Un exercițiu zilnic pe care poate merită să-l pui în practică cu fiecare om întâlnit este cel de a-ți adresa aceste întrebări: „Ce apreciez la această persoană?“, „Care pare să fie un punct forte ori un potențial evident al său?“.
Referințe bibliografice selective
- Peterson, Christopher & Seligman, M.E.P. (2004). Character Strengths and Virtues: A Handbook and Classification. Washington, D.C.: APA Press and Oxford University Press.
- Dryden, W. (2021). Attitude-Focused Therapy: 8 Influential Ideas in Counselling and Psychotherapy. Routledge.
- Grant, A. (2007). Dryden’s Handbook of Individual Therapy. Mental Health Practice (through 2013), 11(1), 20.
- Seligman, M. E. (2012). Positive psychology in practice. John Wiley & Sons.
- Csikszentmihalyi, M. (2014). The collected works of Mihaly Csikszentmihalyi. Netherlands: Springer.
- Seiler, A., & Jenewein, J. (2019). Resilience in cancer patients. Frontiers in psychiatry, 10, 208.
- Ludolph, P., Kunzler, A. M., Stoffers-Winterling, J., Helmreich, I., & Lieb, K. (2019). Interventions to promote resilience in cancer patients. Deutsches Ärzteblatt International, 116(51-52), 865.
- Ristevska-Dimitrovska, G., Filov, I., Rajchanovska, D., Stefanovski, P., & Dejanova, B. (2015). Resilience and quality of life in breast cancer patients. Open access Macedonian journal of medical sciences, 3(4), 727.
Citește și: