Pandemia cu coronavirus (COVID-19) și războiul (care a început de mai bine de un an) ne-au afectat pe toți în moduri diferite, fiind o perioadă îngrijorătoare pentru mulți dintre noi, în care am simțit cu precădere frică, panică, anxietate și incertitudine.
Vă mai amintiți că în mai puțin de patru săptămâni, războiul din Ucraina a obligat trei milioane de oameni să-și părăsească casele și să plece în țările învecinate, creând cea mai gravă criză a refugiaților din Europa, de după cel de-al Doilea Război Mondial?
Drama demografică a Ucrainei a determinat o mobilizare extraordinară de forțe și resurse adresate nu doar nevoilor fiziologice de bază (hrană, adăpost, îmbrăcăminte etc.), ci și nevoilor psihologice, atât de importante prin rolul său în funcționarea optimă a întregului organism.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Principalele probleme psihice apărute ca urmare a efectelor sociale generate de aceste vremuri tulburi rămân simptomele anxioase, depresive, insomnia, sindromul de stres post traumatic, tulburările uzului de substanțe, sindromul de epuizare și suicidul. Specialiștii anticipează o creștere considerabilă a simptomelor de anxietate și depresie în rândul persoanelor fără afecțiuni mintale existente, unele persoane chiar confruntându-se deja cu tulburare de stres post-traumatic în toată regula.
În contextul războiului, din păcate, încă actual, apar întrebări, precum: „Poate cineva să aibă o stare de pace interioară constantă atunci când este înconjurat de conflicte?“ Sau „Oare cât de des se simt în pace oamenii din întreaga lume în ceea ce privește gândurile și sentimentele lor?“.
Pacea poate însemna multe lucruri, fie că este vorba de calm și liniște în interiorul propriei persoane sau, literalmente, absența războiului. Definițiile păcii se împart, de obicei, în două categorii principale: pacea exterioară și pacea interioară. Prima este un fenomen colectiv, care apare la nivel de grup, comunitate sau societate, referindu-se la relațiile interpersonale. Cel de-al doilea este un fenomen intrinsec și personal, centrat pe sine, referindu-se în sens larg la starea de spirit a persoanei.
Cât de des se simt oamenii în pace?
Un studiu Gallup realizat pe un eșantion reprezentativ dintr-un număr de 122 de țări a constatat că răspunsurile oamenilor la întrebarea „Cât de des vă simțiți în pace?“ au variat în întreaga lume. Dar, în medie, oamenii au fost mai predispuși să se simtă împăcați întotdeauna (34%) sau adesea (39%) decât rar (17%) sau niciodată (5%).
Lista țărilor din întreaga lume în care majoritatea oamenilor spun că se simt întotdeauna în acest fel este dominată de țări din America Latină și Caraibe.
℗PUBLICITATE
Pleiada de țări din America Latină care se află în fruntea acestei liste s-ar putea să nu fie pe deplin surprinzătoare. Multe dintre aceste țări se numără în mod regulat printre cele în care oamenii sunt predispuși să raporteze că experimentează emoții pozitive în fiecare zi, cum ar fi faptul că se simt bine și odihnite, că zâmbesc sau râd, că învață ceva interesant, că se simt tratați cu respect și că se bucură de plăcerile vieții.
În comparație cu cei care trăiesc America Latină, persoanele din țările din America de Nord ‒ SUA (28%) și Canada (26%) ‒ sunt semnificativ mai puțin susceptibile să spună că se simt întotdeauna împăcate cu gândurile și sentimentele lor.
Țările nordice și alte țări cu economii cu venituri ridicate care, de obicei, se află în fruntea listei celor mai „fericite“ țări din lume, pe baza evaluărilor legate de multitudinea de aspecte ale vieții lor, se află, de asemenea, în fruntea listei țărilor în care cele mai multe procente ale populației se simt adesea în pace. Acest lucru sugerează că este important să se analizeze bunăstarea din mai multe puncte de vedere.
Pentru țările din Africa, Asia, Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pacea se simte, în schimb, ca o experiență evazivă. În Zimbabwe, de exemplu, aproape șapte din 10 locuitori (69%) se simt rareori sau niciodată împăcați cu gândurile și sentimentele lor. În majoritate, locuitori din Turcia (63%) și Malawi (59%) se simt, de asemenea, rar sau niciodată în acest fel.
Influența rețelelor de socializare
O lume plină de emoții dificile sau negative îi face pe oameni să se comporte diferit. Emoțiile noastre ne influențează deciziile, acțiunile și chiar cogniția, uneori în bine, alteori în rău. Dar atunci când corpul și mintea noastră sunt copleșite de cele mai grele emoții, cresc șansele de a lua decizii regretabile pe fondul deturnării amigdalei (activarea hormonilor de stres). Iar faptul de a acționa pe baza emoțiilor neplăcute răspândește emoțiile negative mai repede decât un virus, mai ales atunci când acestea sunt amplificate pe rețelele de socializare.
Peste tot în lume, oamenii încearcă să înțeleagă creșterea violenței, a urii și a radicalizării, precum și rolul pe care îl joacă social media în alimentarea emoțiilor negative. Pare evident faptul că rolul acestor platforme de socializare este copleșitor. Dovadă stau mișcările sociale care au loc pe tot mapamondul.
Așadar, putem concluziona că în ultimii ani, pacea interioară a atras un interes sporit din partea cercetătorilor, așa cum reiese din Sondajul Global Wellbeing Initiative. Chiar și așa, având în vedere că studiile privind pacea interioară abia încep să se dezvolte, există multe întrebări și aspecte de cercetare care trebuie explorate. De exemplu, mai sunt încă multe de studiat cu privire la relația dintre pacea interioară și cea exterioară ‒ cum se influențează una pe cealaltă?
Bibliografie:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
