În zilele noastre, suntem bombardați frecvent cu mesaje care promovează succesul absolut, perfecțiunea și standardele de excelență. În ciuda acestui context, conceptul de „suficient de bine“ s-a afirmat în psihologie și în psihoterapie ca un punct de echilibru necesar, o perspectivă care promovează autenticitatea, acceptarea limitărilor umane și sănătatea mintală.
Aplicații în psihoterapie
În practica psihoterapeutică, conceptul „suficient de bine“ joacă un rol vital, deoarece abordările centrate pe pacient recunosc importanța auto-acceptării și evitării presiunii de a atinge un ideal inabordabil. În loc să vizăm perfecțiunea, ne concentrăm pe o relație sănătoasă cu eșecul, frustrarea și greșeala.
Perspectiva „suficient de bine“ permite indivizilor să renunțe la auto-judecăți severe și să înceapă să accepte ideea că nu este necesar să fie fără cusur, pentru a avea succes și pentru a se simți bine. În acest sens, psihoterapia devine un spațiu de siguranță emoțională, unde vulnerabilitățile și imperfecțiunile sunt privite nu ca defecte, ci ca elemente normale ale ființei umane.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Cercetările recente din domeniul psihologiei și neuroștiințelor confirmă importanța unei abordări echilibrate față de sine și față de relațiile interpersonale. Studiile arată că autocritica excesivă și standardele nerealiste de perfecțiune sunt factori care contribuie la creșterea ratelor de depresie și anxietate la nivel global. În contract, acceptarea propriilor limitări și integrarea conceptului de „suficient de bine“ sunt asociate cu un nivel mai ridicat de reziliență, mulțumire și sănătate mintală generală (Kristin Neff, 2020).
Autocompasiunea, cheia pentru o stare de bine durabilă
O extensie a conceptului de „suficient de bine“ este autocompasiunea care ne învață să ne tratăm cu blândețe și înțelegere, mai degrabă decât cu duritate și judecată constantă. Lucrările lui Paul Gilbert detaliază importanța autocompasiunii și a renunțării la perfecționism dacă ne dorim o stare de bine durabilă.
℗PUBLICITATE
Conceptul de „suficient de bine“ reprezintă una dintre cele mai valoroase contribuții ale psihologiei la înțelegerea ființei umane. Într-o lume în care suntem încurajați să aspirăm constant la perfecțiune, acest principiu ne amintește de puterea imperfecțiunii și de valoarea unei vieți trăite cu autenticitate. A ne accepta ca fiind suficient de buni nu înseamnă să renunțăm la dezvoltare și progres, ci să ne dăm permisiunea de a fi umani. Acest lucru ajută considerabil la o sănătate mintală robustă și la sentimentul împlinirii personale și relaționale.
Imaginează-ți că ești într-o barcă mică pe mare: barca nu este un iaht luxos și nici nu are toate echipamentele de ultimă generație. Poate că vopseaua este puțin scorojită, iar unele plăci sunt uzate în timp. Însă barca este solidă, rezistentă, și te poate duce acolo unde ai nevoie. Nu ai tot confortul sau perfecțiunea unui vas de lux, dar barca aceasta este „suficient de bună“, pentru a te ghida în siguranță prin valuri, pentru a te duce la destinație și pentru a-ți oferi o călătorie liniștită. E greu să ai mereu condițiile perfecte pentru a reuși, însă poate le ai pe cele „suficient de bune“ care să te ducă unde-ți dorești, chiar și atunci când lucrurile nu arată impecabil. Pentru că progresul și echilibrul nu depind de perfecțiune.
Referințe:
- Neff, K. (2024) Compasiunea de sine. Fii bun cu tine însuți și scapă de critică, Editura Curtea Veche
- Gilbert, P. (2020) Compasiunea și mintea umană, Editura Curtea Veche
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
