Multe povești clasice conțin învățăminte similare poveștilor terapeutice, dar diferența esențială este aceea că poveștile terapeutice sunt create special pentru a facilita schimbarea psihologică și dezvoltarea personală.
Povești clasice versus povești terapeutice
Spre deosebire de poveștile clasice, care transmit lecții morale cu caracter universal, au un conținut și personaje fantastice, iar publicul este unul larg, poveștile terapeutice sunt personalizate, reflectă mai clar nevoile și experiențele reale ale individului, sunt adaptate unui caz specific de terapie și, în acest sens, pot fi modificate și reinterpretate.
Aceste narațiuni ajută clienții să-și înțeleagă experiențele, emoțiile și comportamentele, oferind perspective noi și abordări creative problemelor cu care se confruntă.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Ce beneficii pot fi identificate pentru clienți
Poveștile terapeutice reprezintă un mijloc de comunicare indirectă, care oferă clienților posibilitatea să se identifice cu personajele și situațiile prezentate, fără a se simți direct vizați sau judecați. De asemenea, facilitează accesul la resursele interne ale individului, promovează insight-ul, oferind oportunități de reflecție și autodescoperire.
Un alt beneficiu important îl reprezintă reducerea rezistenței, ceea ce permite explorarea unor subiecte sensibile într-un cadru sigur. Totodată, poveștile încurajează gândirea creativă și flexibilitatea cognitivă, stimulează imaginația și creativitatea. Toate acestea conduc la o îmbunătățire a comunicării care permite exprimarea și înțelegerea emoțiilor și a experiențelor de viață.
Care sunt abilitățile psihoterapeutului pentru a fi un bun povestitor
În primul rând, vorbim de disponibilitatea terapeutului de a înțelege și cunoaște clientul. Pentru ca mesajul poveștilor să aibă un impact terapeutic, acestea ar trebui adaptate nivelului de dezvoltare și contextului cultural al clientului. Empatia permite o înțelegere profundă a experiențelor și a emoțiilor clientului, ghidându-l pe terapeut în alegerea narațiunilor care răspund cel mai bine nevoilor clientului.
Și, nu în ultimul rând, avem în vedere creativitatea terapeutului, capacitatea de a imagina sau selecta povești relevante pentru situația clientului și dezvoltarea unor bune abilități de comunicare, pentru a transmite mesajele într-un mod captivant și accesibil.
Exemple de povești terapeutice
Poveștile terapeutice pot oferi un cadru sigur pentru explorarea dificultăților asociate cu schimbările majore din viață, anxietate, depresie, stres cotidian, dependențe etc. Acestea pot facilita dezvoltarea unor mecanisme de& coping mai sănătoase și pot oferi modele de reziliență.
Tulburarea de adaptare. Această tulburare apare ca reacție disproporționată la o schimbare semnificativă (de exemplu, mutarea într-un oraș nou, pierderea locului de muncă, despărțiri).
- „Povestea fluturelui care nu voia să iasă din cocon“. Un fluture aflat într-un cocon se teme de lumea exterioară și refuză să iasă, crezând că este mai sigur înăuntru. În cele din urmă, își dă seama că, rămânând închis, își limitează creșterea și pierde oportunitatea de a zbura. Mesaj terapeutic: acceptarea schimbării ca parte a dezvoltării personale.
- „Băiatul și noul oraș“. Un băiat este nevoit să se mute într-un oraș necunoscut și inițial respinge tot ce este nou. Întâlnind un bătrân înțelept, acesta îi arată cum fiecare loc nou are frumusețea sa, iar adaptarea vine treptat. Mesaj terapeutic: fiecare tranziție este o oportunitate pentru noi experiențe și învățare.
Gestionarea stresului. Stresul este o reacție comună la provocările zilnice, dar poveștile pot oferi tehnici de reglare emoțională și autocontrol.
- „Paharul cu apă“. Un profesor ține un pahar cu apă și întreabă cât de greu este. Răspunsul corect este că nu greutatea contează atât de mult. Cu cât îl ții mai mult, cu atât devine mai greu. Mesaj terapeutic: dacă nu lăsăm grijile să plece la timp, vom fi copleșiți de ele.
- „Bătrânul și furtuna“. Un bătrân trăiește într-o colibă și nu se sperie de furtuni, pentru că știe că ele trec. Îi învață pe tineri că stresul este ca o furtună: intens, dar temporar. Mesaj terapeutic: acceptarea faptului că stresul este temporar și gestionabil.
Dependențele (de substanțe, tehnologie, jocuri de noroc etc.) pot fi abordate prin povești care subliniază autodisciplina și depășirea tentațiilor.
- „Povestea celor doi lupi“. Un bătrân îi spune nepotului său că, în fiecare om, se află doi lupi – unul care reprezintă dorințele negative și dependențele, iar celălalt care reprezintă forța interioară și disciplina. Lupul care câștigă este cel pe care-l hrănești. Mesaj terapeutic: alegerea conștientă a comportamentelor sănătoase.
- „Turnul de nisip“. Un tânăr construiește zilnic un turn de nisip pe plajă, dar marea îl dărâmă de fiecare dată. Într-o zi, înțelege că trebuie să construiască pe o fundație solidă, nu pe nisip. Mesaj terapeutic: construirea unei vieți echilibrate, fără dependențe distructive.
Anxietatea. Prin prezentarea unor scenarii care abordează temeri și incertitudini, poveștile pot ajuta la reducerea anxietății și la dezvoltarea unor strategii de coping mai adaptative.
- „Povestea celor două semințe“. Două semințe discută despre teama de a crește; una alege să rămână în sol de frică, cealaltă decide să înfrunte necunoscutul și să crească, devenind un copac puternic. Mesaj terapeutic: înfruntarea temerilor ne face mai rezilienți.
- „Povestea pietrei fermecate“. Un copil descoperă o piatră fermecată care-l ajută să-și învingă fricile. Cu timpul, își dă seama că piatra nu avea nicio putere specială; încrederea pe care o simțea venea din el însuși. Mesaj terapeutic: puterea de a depăși frica este în interiorul nostru, nu în obiectele externe.
Depresia. Narațiunile care ilustrează depășirea obstacolelor și găsirea sensului în situații dificile pot oferi speranță și motivație persoanelor depresive.
- „Povestea elefantului legat“. Un elefant adult rămâne legat de un stâlp mic, deoarece, în copilărie, a învățat că nu poate scăpa. Mesajul terapeutic: credințele limitative ne pot împiedica dezvoltarea.
- „Steaua căzută“. O stea cade din cer și se simte nefolositoare pe pământ. Într-o zi, un copil o găsește și o folosește pentru a lumina drumul prin pădure. Steaua își dă seama că, deși nu mai este pe cer, încă are un scop. Mesaj terapeutic: chiar și atunci când ne simțim lipsiți de valoare, avem un impact asupra celor din jur.
Tulburări de comportament la copii și adolescenți. Poveștile adaptate vârstei pot modela comportamente pozitive și pot facilita înțelegerea consecințelor acțiunilor.
- „Povestea vaselor crăpate“. Un vas crăpat se simte inferior până când descoperă că, datorită crăpăturilor sale, apa scursă a udat florile de pe marginea drumului. Mesaj terapeutic: imperfecțiunile noastre pot avea beneficii neașteptate.
- „Pasărea care-și pierduse cântecul“. O pasăre începe să imite alte păsări, uitându-și propriul cântec. Când își dă seama că nu mai știe cine este, învață să-și regăsească identitatea. Mesaj terapeutic: adolescenții pot fi influențați de presiunea socială, dar este important să-și păstreze autenticitatea.
Concluzii
Prin integrarea poveștilor terapeutice în procesul terapeutic, psihoterapeuții pot facilita schimbări semnificative în viața clienților, creând noi perspective și modalități de a-și înțelege și depăși dificultățile.
Poveștile terapeutice oferă o modalitate accesibilă și non-intruzivă de a ajuta oamenii să-și înțeleagă emoțiile și de a face față provocărilor. Prin aplicarea acestor povești în terapii și în programe educaționale, se poate crea un mediu favorabil învățării și vindecării.
Referințe bibliografice
- Burns, G. W. (2007). 101 povești vindecătoare pentru copii și adolescenți: folosirea metaforelor în terapie. București: Editura Trei.
- Gilbert, P. (2011). Depresia: Psihoterapie și consiliere. Iași: Editura Polirom.
- White, M., Epston, D. (1990). Narrative Means to Therapeutic Ends. New York: Norton.
Citește și: