Skip to content

Ce implicații au teoriile din economie, mai exact economia comportamentală, în psihologie? Cum putem înțelege anumite comportamente decizionale pe care indivizii le practică atunci când se confruntă cu situații dificile de viață? În acest sens, articolul de față vă va face cunoștință cu teoria sunk cost (adică a „costului ascuns“) și cu efectele pe care acesta le are în alegerile noastre mai puțin economice.

În 1985, Arkes și Blumer afirmau că un individ comite eroarea costului ascuns atunci când continuă să exercite un comportament ca efect al investițiilor anterioare (investiții în materie de timp, bani sau efort). Această eroare este legată de adversitatea față de pierderi și de principiul status quo. Kahneman discută despre durerea unei pierderi ca fiind de două ori mai puternică la nivel psihologic, decât plăcerea câștigului (Kahneman & Tversky, 1979). Eroarea status quo-ului este evidentă atunci când oamenii preferă ca lucrurile să rămână la fel, din inerție, sau când se leagă de o decizie luată anterior, chiar dacă decizia se dovedește a nu fi fost una potrivită (Samuelson, & Zeckhauser, 1988). Astfel, eroarea costului ascuns poate fi înțeleasă ca o eroare ce provine dintr-un angajament în derulare. Cu alte cuvinte, te ancorezi în costurile deja avute pentru a lua o decizie. De ce? Pentru că este foarte ușor să fii rațional privind o problemă sau o situație în care nu ai investit și poți lua decizia în funcție de cât pierzi sau câștigi ca urmare a deciziei. Dar, dacă ai investit resurse, de orice fel, decizia va fi ancorată în costul ascuns.

Acestea fiind spuse, să reflectăm la următoarele două situații în care eroarea costului ascuns este implicată.

℗PUBLICITATE



Situația 1. Avem cazul unei companii care a investit foarte multe resurse financiare în dezvoltarea unor produse. Cu toate acestea, produsele respective nu se dovedesc a fi în topul preferințelor clienților, ba chiar sunt sub așteptări. Compania este foarte afectată, deoarece se aștepta să recupereze din vânzări costurile făcute pentru cercetare. Ce credeți că ar trebui să facă persoanele din conducerea companiei: să îi mai dea timp, pentru o perioadă limitată, managerului de proiect sau să angajeze un nou manager de proiect? Argumentele în favoarea păstrării actualului manager sunt, pe de o parte, faptul că el este familiarizat cu procesul, produsul și viziunea companiei, iar pe de altă parte, investiția companiei în el, din punct de vedere profesional. În același timp, din perspectiva costului ascuns, actualul manager de proiect ar putea fi împiedicat să abordeze ceva nou, din cauza investițiilor de timp, efort și chiar emoționale, deja făcute în proiectul respectiv. Un manager nou ar putea privi și analiza proiectul din punct de vedere obiectiv, ar cântări argumentele pro și contra, referitor la păstrarea sau schimbarea abordării, și ar lua decizii în funcție de pierderile și câștigurile viitoare.

Situația 2. Ești într-o relație abuzivă sau toxică. Episoadele negative alternează cu episoade pozitive, adică sunt și situații în care poți avea liniște, în care simți un pic de normalitate, speranță, poate chiar grijă și empatie din partea celuilalt. Îți spui că, poate, se va schimba, poate că iubirea și grija ta vor schimba persoana celuilalt. Dar episoadele negative continuă să se facă simțite. Îți spui că, dacă mai face o dată, te desparți. Și mai face o dată… dar e prea aproape de sărbători, ca să pleci. Spui că „după sărbători“ vei pleca. Deja știi că nu se va schimba niciodată, dar ceva te mai ține acolo… și nu știi ce. Sărbătorile vin și trec, dar trecerea lor aduce și mai mult abuz, și mai multă suferință. Ai investit prea mult… casa în care stați, prietenii comuni, planurile pe care vi le-ați făcut, cei care deja se așteaptă că veți oficializa relația… A trecut atâta vreme… ai pierdut sau ai investit (depinde cum simți) timp, efort, emoții, sentimente. Te-ai pierdut și te-ai investit pe tine, ca să ce? Să dai cu piciorul la tot?!? În această situație, singurul care te poate ghida spre o decizie potrivită, asumată și calculată este un consilier sau un psihoterapeut. Cu siguranță, nu un prieten; cu siguranță, nu părinții; cu siguranță, nu tu. Pentru că toți aceștia vor lua decizia fără a putea privi obiectiv, fără a calcula costurile și beneficiile viitoare. În schimb, un consilier va ghida procesul decizional atât cu pragmatism, cât și cu empatie și compasiune pentru persoana care îi stă în față, fără prejudecăți sau temeri proprii.

Cam aceasta e perspectiva costului ascuns în procesul decizional relațional și personal.

Diana Foarfecă este psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu formare continuă în traumele de relație și terapia schemelor. Crede că fiecare dintre noi dispunem de resurse pentru a trăi o viață împlinită. De multe ori, aceste resurse au fost puse la încercare de experiențe din viața noastră, întâmplate atât în copilărie, cât și pe parcurs. Psihoterapia este modalitatea prin care putem ajunge la aceste resurse pentru a vindeca părțile rănite din noi și pentru a funcționa într-un mod optim.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0