Realitate vs. Retușare. Cum încearcă Norvegia să limiteze filtrele de înfrumusețare – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Perfecțiunea reprezintă un ideal și nicidecum un scop real. De la aceasta premisă este sănătos să plecăm atunci când ne raportăm la orice element ce ține de umanitate. Din păcate, realitatea ne arată că în zilele noastre tindem spre fantezie în detrimentul naturalului și al normalității.

Din toată plaja de subiecte pe care le putem aborda din perspectiva formelor fără fond, aleg astăzi să dăm cărțile pe față vizavi de aspectul exterior și filtrele folosite excesiv în mediul online.

Mai precis, încă de când alegem să scrollăm pe rețelele de socializare, o proporție covârșitoare o reprezintă perfecțiunea afișată cu nesaț. Desigur că este firesc să ne dorim să fim sau să arătăm în cea mai bună formă a noastră, însă de aici până la a ne schimba, aproape în totalitate, felul în care suntem de fapt este un drum lung. Sau, cel puțin, așa pare, de vreme ce tot mai multe persoane de sex feminin ajung să apeleze la intervenții chirurgicale estetice ce fac chiar să le denatureze expresivitatea feței ori trăsăturile corporale.

Din goana de a arăta tot mai slab, dar cu sâni și buze voluptoase, pierdem din vedere esențialul: faptul că fericirea și încrederea în sine nu se dobândesc nici în social media, dar nici cu un bisturiu.

Exemplele tot mai des întâlnite fac ca acestea să ajungă un etalon pentru generațiile tinere și foarte tinere. 

Restaurarea normalității pornește din Norvegia

În acest sens, site-ul i-d.vice.com relatează că cele mai recente reglementări din Norvegia readuc la standardele naturale așteptările nerealiste ale site-urilor de socializare ce distorsionează normalitatea percepută la nivel comun. Mai precis, legea prevede ca orice retușare a unei fotografii să fie marcată drept poză editată (în speță, atunci când sunt vizate dimensiuni corporale, forme ori chiar pielea), în special avându-i în prim-plan pe influenceri, pe celebrități și pe agențiile de publicitate.

Toate încălcările acestei legi sunt prevăzute cu amenzi usturătoare, chiar și cu închisoarea. Decizia de a crea o lege în acest sens își are originea în ceea ce se numește „presiune corporală“ și efectele acesteia asupra sănătății mintale a tinerilor norvegieni. În prezent, legea a fost adoptată în Parlament cu 72 voturi pentru și 15 voturi împotrivă, urmând a fi necesară aprobarea ei de către regele Norvegiei, pentru a putea fi promulgată.

℗PUBLICITATE



Scopul acestei legi este de a diferenția realitatea de fantezie, prin normalizarea imperfecțiunilor omenești, prin reducerea impactului negativ pe care îl are o atare postare asupra tinerilor. Autoritățile apreciază dificultatea cu care va fi aplicată legea, cu atât mai mult cu cât nu sunt, încă, foarte clar precizate anumite aspecte ce sunt la limita retușului, precum luminozitatea ori saturația.

În ciuda neclarității actuale în privința implementării de facto a legii, o mare parte a comunității norvegiane a influencerilor și a creatorilor de conținut au îmbrățișat, cu căldură, proiectul de lege.

Când unicitatea dă tonul frumuseții

Poate părea un pas mic însă toate aceste reglementari sunt menite a pune accent pe interpretarea corectă a faptului că nu suntem roboți, ci suntem oameni, cu defecte și calități, cu imperfecțiuni, care, la rândul lor, ne reliefează unicitatea și frumusețea individuală.

Psihoterapeutul și psihiatrul Cristina Petrescu-Ghenea (gazda podcastului reconectat.ro) conchide: „Cred că un set de măsuri pentru prevenirea tulburărilor de alimentație, a depresiei, anxietății și a relației nesănătoase pe care o avem cu corpurile noastre, dar și cu alimentația sau sportul, sunt absolut necesare. Măsura inițiată însă de Statul Norvegian este praf în ochi și asta ne arată și studiile. Asistăm la o altă încercare a sistemului de a muta atenția de la adevărații culpabili către indivizi. Cei care au de beneficiat de pe urma epidemiei de nemulțumire generată de imaginile false nu sunt influencerii și oamenii de rând, aceștia sunt mai degrabă victime. Adevărații beneficiari ai consecințelor acestor imagini false sunt marile companii din industria frumuseții. De asemenea, sunt studii care ne arată că imaginea este mult mai puternică decât textul care o însoțește și că de multe ori aceste texte pot, de fapt, crește dorința de a arăta ca modelul din imagine, cresc dorința persoanelor care le vizionează de a fi mai slabe, cresc lipsa de satisfacție față de propria imagine corporală, dar și simptomele specifice tulburărilor de alimentație. În cartea sa, Beauty Sick, autoarea prof. Renee Engeln de la Universitatea Northwestern din SUA are un întreg capitol care detaliază rezultatele studiilor deja efectuate pentru a testa eficacitatea acestor mențiuni-text asociate pozelor modificate. Concluzia este că măsura nu este doar ineficientă, ci poate chiar periculoasă, și o atitudine mai corectă pentru cei care consumă social media ar putea fi aceea în care ne curatoriem mai atent conținutul pe care îl vizionăm, astfel încât acesta să includă corpuri cât mai reale, dar și cât mai diverse: corpuri grase, slabe, cu dizabilități, de diverse forme și diverse culori ale pielii.“

Este bine de știut

Pierderea controlului asupra realității, doar de dragul like-urilor, nu înseamnă decât o problemă gravă la nivel social, ce merită a fi corijată, pentru a nu crea mai multe victime. Sănătatea fizică și psihică primează, indiferent de orice, însă este necesar, acum mai mult decât oricând, să ne implicăm fiecare, cum putem, pentru a pune stop acestui fenomen ce „opărește“ suflete care nu fac diferența între real și himeră.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută