Odată cu începerea școlii, este foarte important să ne amintim că există multiple arii în care copiii își pot manifesta talentul, cu toate că, în cadrul școlar, sunt expuși și încurajați să-și dezvolte doar o parte dintre ele. Și mai limitativ, bazele testelor de IQ sunt reprezentate doar de raționamentele logico-matematice și abilitățile lingvistice.
Howard Gardner, autorul Inteligențelor multiple, a lansat această teorie după zeci de ani de cercetări pe diverse populații, de la savanți și copii supradotați, la persoane diagnosticate cu autism sau care au suferit leziuni ale creierului. Astfel, în baza unor criterii foarte clare, Gardner a descris opt tipuri de inteligență.
Iată o enumerare a acestora, împreună cu punctarea principalelor arii în care copiii pot arăta interes, naturalețe și performanță.
1. Inteligență muzicală, manifestată prin:
- Recunoașterea și reproducerea pieselor muzicale.
- Identificarea tonalităților și a ritmului.
- Cântat vocal și la instrumente muzicale.
- Înțelegerea notelor muzicale și a partiturilor.
2. Inteligență vizual-spațială, manifestată prin:
- Construirea de Lego, rezolvarea unor puzzle-uri și labirinturi.
- Desen sau arte vizuale, cum ar fotografia sau cinematografia.
- Simț estetic.
- Observarea detaliilor și a diverselor perspective ale obiectelor.
- Citirea hărților, estimarea distanțelor și orientarea în spațiu.
3. Inteligență lingvistică, manifestată prin:
- Vocabular bogat, capacitate de exprimare și discurs persuasiv.
- Povestit și compus povești, umor, jocuri de rol.
- Citit și scris.
- Învățarea cu ușurință a limbilor străine.
4. Inteligență logico-matematică, manifestată prin:
- Operarea cu numere, tipare, deducție și analiză logică.
- Organizare și gândire critică.
- Experimente științifice.
- (Viteză de) rezolvare a problemelor complexe.
5. Inteligență corporal-kinestezică, manifestată prin:
- Coordonare fizică, echilibru, flexibilitate, forță și viteză.
- Dans și sport.
- Folosirea corpului pentru a exprima idei și pentru a desfășura activități.
- Lucru manual.
6. Inteligență interpersonală, manifestată prin:
- Empatie și capacitatea de a se transpune în povești, desene animate, filme.
- Identificarea diferențelor între oameni, a diverselor temperamente și personalități.
- Înțelegerea emoțiilor, a motivațiilor și a acțiunilor celorlalți.
- Crearea unor relații sociale pozitive și armonizarea conflictului în grupuri.
7. Inteligență intrapersonală, manifestată prin:
- Exprimarea clară a propriilor emoții și gânduri.
- Înțelegerea propriilor motive și diferitelor părți ale sinelui.
- Reglare emoțională.
- Auto-reflecție și autoanaliză.
8. Inteligență naturalistă, manifestată prin:
- Informații despre plante, animale, anatomie, biologie sau spațiu.
- Categorisirea și organizarea informațiilor.
- Gătit, grădinărit, timp în natură, camping.
- Explorarea și protejarea mediului înconjurător.
Lista de criterii, pornind de la definiția inteligenței ca acea „capacitate de a procesa un anumit tip de informație, care își are originea în biologia și psihologia umană“, este deschisă și către cel de-al nouălea tip, și anume inteligența existențială sau „a marilor întrebări“, în prezent sub analiză.
℗PUBLICITATE
Din punct de vedere cognitiv, cu toții beneficiem de întreaga gamă de inteligențe, însă ele, în general, se grupează în două mari profiluri intelectuale: „laser“ sau „reflector“. Persoanele cu profil laser au valori înalte pentru una sau două tipuri de inteligențe, fiind comun artiștilor sau oamenilor de știință. În schimb, profilul reflector este caracteristic persoanelor care au atuuri aproximativ egale în trei sau mai multe sfere, fără valori deosebit de înalte pentru vreuna dintre ele. Ultimul profil este comun oamenilor de marketing și afaceri, întrucât aceștia pot cuprinde mai multe fațete ale lumii înconjurătoare.
În afara înțelegerii complexității uriașe a capacităților copiilor noștri, teoria inteligențelor multiple mai aduce două perspective importante:
- Cum să prezentăm informația copiilor
Predarea personalizată este încă dificil de realizat în școli, iar ce putem face noi, ca părinți, este să explicăm profesorilor cum învață copilul nostru cel mai ușor și/sau să îi (re)explicăm noi înșine informația în maniera cea mai potrivită. În felul acesta, putem folosi o zonă forte ca o punte către o zonă cu dificultăți.
Pornind de la tipurile de inteligență, Garner enumeră cel puțin șapte „puncte de acces către înțelegere“. Să luăm exemplul folosit în Inteligențe multiple. Noi perspective, și anume explicarea teoriei evoluției, folosind cele șapte stiluri de prezentare a informației.
- Narativ, cu o poveste a generațiilor și a momentelor de viață ale unui organism.
- Logic, pornind de la faptul că Charles Darwin a ajuns la teorie printr-o analogie cu ceea ce se întâmplă cu ființele umane, când luptă pentru existență într-un spațiu prea sărac pentru a-i hrăni pe toți.
- Cantitativ, pornind de la relațiile numerice. Darwin a început să se gândească la teoria evoluției atunci când a observat în Insulele Galapagos un număr de specii diferite de cinteze.
- Fundamental (sau existențial). Se poate vorbi despre importanța de a ne înțelege originile.
- Vizual-estetic, cum ar fi studiul schimbărilor morfologiei de-a lungul evoluției.
- Experimental. Spre exemplu, copiii ar putea reproduce numeroase generații de drosofile, observând mutațiile care au loc.
- Colaborativ, prin proiecte de grup, discuții, dezbateri și activități de tip „puzzle“, în care fiecare copil dintr-un grup își aduce contribuția specială.
- Cât de largă să fie aria de expunere la diverse activități
Această secțiune poate oferi răspunsuri la frământările părinților legate de numărul de cursuri opționale sau activități extracurriculare la care să-și înscrie copiii.
Poate cea mai interesantă recomandare a lui Gardner este inversarea practicii existente între intervalele de vârstă 7-14 ani și 14-21 ani.
În general, școlarii mici și preadolescenții, cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, sunt expuși la cât mai multe activități, pentru a-și descoperi talentele și înclinațiile, iar între 14 și 21 de ani se începe și se intensifică specializarea.
Gardner susține că, în intervalul 7-14 ani, copiii tind mai degrabă spre o gândire concretă și conservatoare, vor să înțeleagă normele culturii lor, să respecte și să rețină reguli. De aceea, ar trebui să dobândească niveluri crescute de îndemânare în puține domenii. Autorul sugerează în medie patru domenii ca: o formă de artă, unul de pregătire fizică și una sau două discipline școlare.
Între 14 și 21 de ani, Gardner recomandă ca balanța să fie înclinată către o cunoaștere mai largă de domenii, teme și subiecte. Aceasta pentru că mediul de operare al tinerilor se lărgește de la familie la întreaga societate, sunt capabili de forme mai abstracte de raționament și sunt în plină căutare identitară.
În mod evident, niciun tip de inteligență nu este mai valoros decât celălalt, în societate fiind nevoie de toate acestea sau de o combinație a lor. Ceea ce este cu adevărat crucial este evaluarea tuturor acestor abilități pentru îndrumarea unui copil către o anumită carieră.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
