Regula „nu fast-food“ nu ne face părinți răi. Educația nutrițională se realizează în familie – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Alimentația reprezintă o nevoie umană de bază, necesară supraviețuirii, respectiv dezvoltării armonioase, firești. Din păcate, ea a ajuns să fie catalogată drept laconică, secvențială și chiar opțională, din cauza propagării unor stiluri de viață și a unor diete draconice, menite să destabilizeze echilibrul nutritiv fundamental al multor semeni.

Se vorbește semnificativ despre pandemie, despre restricții, număr de cazuri de infectări, însă prea puțin se ia în calcul felul în care aceasta ne-a dat peste cap și planul alimentar familial. 

Iar aici, putem vorbi de două tabere: acele familii în care s-a gătit mai mult în casă și, implicit, mai sănătos, în perioada pandemică, respectiv cei ce au ales să comande mai des junk food (chiar și acolo unde existau copii).

Chiar dacă mâncarea rapidă vine repede și costă mai puțin, pe termen îndelungat prețul plătit este mai mare 

Potrivit site-ului edition.cnn.com, în urma unui studiu realizat pe această temă, jumătate dintre repondenți au specificat că au pregătit mese sănătoase în familie, pe când 20% dintre aceștia au specificat că au apelat la fast-food. 

Sondajul național privind sănătatea copiilor (Universitatea Michigan Health C.S Mott Children’s Hospital) cuprindea peste 2000 părinți ai căror copii aveau vârste între trei și optsprezece ani. Rezultatele arată că în familiile cu un venit mai scăzut, consumul de fast-food era unul mai des întâlnit decât în cadrul căminelor prospere, ceea ce semnifică faptul că stilul de viață are un efect clar asupra alimentației copiilor.

Datele sondajului mai relevă faptul că 72% dintre adulți apreciază „ajutorul“ mâncărurilor rapide atunci când sunt presați de timp, pe când 84% consideră că acest tip de hrană poate fi acceptabilă, dacă are loc cu moderație.

Astfel, autorii raportului mai subliniază ideea conform căreia subiecții intervievați apreciază că prepararea mâncării în propria bucătărie reprezintă o corvoadă, cu atât mai mult cei ce aleg ca toate mesele zilnice să fie de tip fast-food.

Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că în cazul în care se comandă mâncarea, rolurile părinte-copil se inversează, cei mici fiind cei ce realizează alegerile alimentare, însă, adulții uită să verifice și informațiile nutriționale ale acestora.

Cartofii prăjiți (și sărați), milkshake-urile, dar și băuturile carbogazoase cu zahăr sunt doar câteva dintre cele mai căutate produse în restaurantele cu specific junk food. Acestea, însă, nu sunt combinațiile cele mai reușite din punct de vedere caloric nici pentru adulți, nici pentru copii.

Dimensiunea porțiilor reprezintă, totodată, o adevărată provocare, după cum precizează dr. Maya Adam (Universitea Stanford – California), cu atât mai mult, cu cât produsele procesate au un gust ce „scurtcircuitează“ creierul, rămânând întipărite, savoare la care revenim de cele mai multe ori, întrucât le dă o stare de bine papilelor noastre gustative.

℗PUBLICITATE



Să regândim gătitul

Desigur, putem găsi o sumedenie de motive pentru care să nu mai gătim acasă, de la faptul că nu avem o piață în apropiere (așadar, necesităm un mijloc de transport), până la lipsa de timp sau dispoziție și lista poate continua.

Alegerile sănătoase ne aparțin cu prisosință. Nu putem mânca foietaje, plăcinte, pizza, shaorma, asezonate cu sucuri carbogazoase și să avem pretenția ca cei mici să-și dorească să mănânce salate. Educația nutrițională se realizează în familie, prin citirea etichetelor, prin alegerea alimentelor ce aduc un aport real organismului și, nu în ultimul rând, prin echilibru. 

De asemenea, ne putem propune ca obiectiv pentru această toamnă și iarna care urmează să le dezvoltăm copiilor ideea cu privire la ce este și ce nu este sănătos să mănânce, iar cartea semnată de dr. Mihaela Bilic este un îndrumar bun în acest sens. 

Bullyingul și stigma problemelor metabolice

Într-adevăr, este important să nu cădem în extrema cealaltă, de a alege să mâncăm doar frunze și scoarță de copac, de teama că suntem supraponderali ori, din contră, mult prea slabi și în niciun caz să nu proiectăm etichete altor persoane (gras, slab), menite să perpetueze comportamente inadecvate. Însă, și în acest caz, este sănătos să păstrăm nivelul de comunicare familială cât mai concentrat, în așa manieră încât fiecare să se simtă bine în pielea sa atât fizic, cât și psihic, cu predilecție atunci când se apropie adolescența, iar corpul are multe transformări de îndurat.

Ar fi indicat să profităm de timpul petrecut în bucătărie (care poate fi ceva mai extins decât cel în care comandăm și ne este livrată mâncarea la ușă) și acesta să fie un bun prilej de rememorare a întâmplărilor de peste zi, de disecare a rănilor pe care le avem, de înnodare a relațiilor, pe scurt. 

Bugetul familiei este un subiect ce ne dă fiori (acesta fiind destul de flexibil și volatil, în funcție de situațiile neprevăzute apărute), tocmai de aceea o lecție importantă este aceea prin care ne responsabilizăm, cum să-l împărțim, în așa fel încât să poată acoperi toate necesitățile. Chiar și aici, avem nevoie să punem în aplicare informațiile financiare minimale pe care le-am putea deține, în așa manieră încât să facem diferența clară între sănătos, gustos și nehrănitor.

Nu spune nimeni că este ușor să facem față provocărilor cotidiene, mai ales în aceste vremuri tulburi, însă, chiar și așa, specialiștii în sănătate emoțională ne îndeamnă să punem accent pe calitatea hranei pe care alegem să o îngurgităm, dar și pe rolul acesteia, dincolo de aportul caloric. 

Ideea conform căreia unul din cinci părinți au recunoscut că ai lor copii au mâncat mai multe mese de tip fast-food nu face altceva decât să ne ridice grave semne de întrebare asupra viitorilor adulți ce vor suferi, automat, de probleme metabolice și nutriționale. Obezitatea infantilă și, implicit, diabetul reprezintă reale pericole pe care mulți dintre noi nu le recunoaștem ori refuzăm să o facem. Cu toate acestea, realitatea ne arată că, în ciuda a tot ceea ce cunoaștem, teoria se dizolvă când este necesar să o punem și în practică. Așadar, dacă nouă, ca adulți, ne este foarte greu să ne cultivăm un anumit stil de viață, echilibrat și cât de cât sănătos, măcar să o facem de dragul celor mici, pentru care am face toate sacrificiile din lume, doar să-i știm bine. Să nu uităm, așadar, că dacă nu apelăm la fast-food nu înseamnă că suntem părinți mai răi, mai depășiți de timpurile actuale, ci, dimpotrivă, poate fi un „pașaport“ pentru călătoria vieții.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută