Mereu va exista o persoană mai inteligentă sau mai frumoasă decât tine. Mulți dintre noi petrec în fiecare zi mult timp pe platformele de socializare. Navigăm pe paginile de Facebook ale prietenilor sau ale persoanelor pe care le admirăm profesional, pentru a fi mereu informați. Deseori însă, după zeci de minute petrecute în mediul online, devenim triști. Apăsarea pe like sau love a devenit un comportament automatizat și, în caz că ne-am opri să ne întrebăm dacă chiar apreciem acel conținut informațional, ne-am da seama că aprecierea noastră este mai degrabă la adresa persoanei care a dat share.
Dăm like unor postări la care prietenii noștii au dat like. Din când în când, mai comentăm – pentru a fi prezenți. Postăm fotografii în care zâmbim mereu sau care surprind doar momentele noastre de fericire. Mediul virtual, pentru mulți dintre noi, este acel loc în care putem fi cine vrem noi să fim. Alegem să purtăm o mască ce ne ajută să nu ne arătăm „imperfecțiunile“ și uităm că oamenii față de care ne simțim cel mai apropiați nu sunt cei perfecți. Nu sunt cei care zâmbesc mereu. Nu sunt cei a căror zi e mereu plină de soare și de realizări. Umanul și imperfecțiunea sunt lucrurile care ne atrag cel mai mult la cineva. Ne dorim să avem aproape de sufletul nostru oameni care împărtășesc cu noi și momentele lor dificile. Care ne arată că a crește și a ne dezvolta personal și profesional este o călătorie cu multe momente dificile.
Când ieșim din online, putem vedea în jur mulți oameni triști, care nu sunt niciodată mulțumiți de propria persoană, care cred că ar trebui să fie perfecți. Ca psiholog, în discuția cu tinerii, îmi dau seama că mulți nu sunt cu adevărat fericiți. Piedica în calea fericirii lor reprezentând-o, de cele mai multe ori, așteptările nerealiste față de propria persoană și compararea cu imaginea promovată în mediul online de către alți tineri.
Ce spun psihologii despre relația noastră cu platformele de socializare? Că, dacă ar fi să alegem un status al relației, am scrie „it’s complicated“. Studiile de specialitate ne arată faptul că, atunci când nu suntem prezenți în mediul online, simțim că ne scapă ceva (FOMO – fear of missing out). Verificând activitatea prietenilor și ultimele postări de pe grupurile de discuții, ne calmăm această teamă și dobândim sentimentul de control asupra situației. Acest comportament de a verifica constant ce se întâmplă pe Facebook are ca principală funcție scăderea nivelului de anxietate. Ne simțim liniștiți atunci când suntem la curent cu ce se întâmplă.
Dacă analizăm comportamentul nostru din mediul online, cel mai probabil vom realiza că o mică parte din timp o petrecem comunicând. Ce facem, însă, în cealaltă parte a timpului? Un studiu publicat în 2014 arată faptul că 9% din timpul petrecut pe Facebook îl dedicăm comunicării, iar în restul timpului ne punem la curent cu diversele lucruri care ne interesează.
℗PUBLICITATE
Navigarea printre statusuri optimiste, poze din vacanțe, momente fericite în familie postate de prietenii sau cunoscuții noștri ne va face de cele mai multe ori să ne comparăm cu aceștia. Ca ființe sociale, încercăm să ne integrăm în comunitate, încercăm să fim apreciați și admirați, iar compararea socială este un mecanism natural pe care îl folosim pentru asta. Însă atunci când realizăm că prietenii noștri au o viață mai bună ca a noastră, putem deveni nefericiți.
De multe ori, ne comparăm cu modele sau persoane pe care le admirăm. Urmărim realizările lor profesionale sau personale și uităm că acestea au cu 10 sau 20 de ani mai mult ca noi. Uităm că au o experiență mai bogată și că realizările lor sunt suma multor ani de muncă și a multor sacrificii pe care noi nu le cunoaștem. Alegem trăsături individuale de la fiecare persoană și la final compunem în mintea noastră un „om“ ideal. Cu acest „om“ ideal ne comparăm și realizăm că nu suntem perfecți. Nu călătorim destul, nu citim destul, nu participăm la destule conferințe, nu suntem părinți destul de buni, nu suntem destul de romantici… nu suntem destul. Uităm că nicio persoană dintre cele cu care ne comparăm nu are toate aceste calități.
Cum anume este relația noastră cu platformele de socializare e alegerea noastră. Putem să ne bucurăm când prietenii noștri postează o fotografie de la o petrecere, chiar dacă noi nu am putut fi prezenți, sau îi putem invidia. Invidia și nevrotismul (îngrijorarea excesivă, anxietatea și insecuritatea) sunt două trăsături de personalitate care, conform unui studiu din 2016, au fost asociate cu un nivel crescut al simptomelor depresive, ca urmare a utilizării Facebook.
Ce putem noi să facem? În primul rând, putem conștientiza faptul că utilizarea platformelor de socializare ne poate afecta starea de bine. Acest lucru ne va motiva să ne analizăm propriul comportament în mediul online. Studiindu-ne gândurile și emoțiile, putem identifica momentul în care avem nevoie să ne deconectăm. De asemenea, putem evita să ne comparăm cu alții, învățând în schimb să ne comparăm cu noi înșine, cei de ieri, evaluându-ne astfel progresul personal.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
