Este supraviețuitoare a Holocaustului (deși nu se consideră decât o orfană a Holocaustului), este recunoscută drept „terapeutul sexual al Americii“ prin faptul că a ajutat oamenii să-și îmbunătățească viața sexuală și să se bucure de propriul corp, normalizând subiecte catalogate tabu, a luptat pentru dreptul femeii la avort și împotriva dezinformării homofobe. Astăzi, ne face o deosebită plăcere să o avem protagonistă la rubrica #AltfelDespreOameni, pe paginadepsihologie.ro, pe Ruth Westheimer.
De la servitoarea evreicelor elvețiene la terapeutul sexual al Americii
Karola Ruth Siegel s-a născut în Frankfurt (Germania), la data de 4 iunie 1928. A fost singură la părinți, provenind dintr-o familie evreiască de rit ortodox (tatăl său, Julius Siegel, era comerciant, iar mama sa, Irma Siegel Hanauer, fiica unui fermier). Nu s-a putut bucura de o copilărie împlinită și tihnită, din cauza venirii naziștilor la putere, în anul 1933. Începând cu revolta nazistă „Kristallnacht“, își pierde tatăl, iar restul familiei fuge din Germania. Viitorul său căpătă o turnură neașteptată, ajungând într-un orfelinat de fete refugiate în Elveția, fără a mai exista oportunitatea de a-și mai întâlni familia. Din păcate, însă, nici statutul său nu a mai fost unul prielnic, fiind catalogată drept servitoare pentru evreicele elvețiene.
„Părinții mi-au dat viață de două ori. O dată când m-am născut și o dată când m-au trimis în Elveția“, spune femeia care avea să ajungă una dintre cele mai apreciate terapeute ale Americii.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Singura sa amintire din casa părinților este un prosop cu numele său brodat pe el, pe care îl are mereu cu ea. Fiind un adevărat educator al sănătății sexuale, de-a lungul anilor a îndrăznit să vorbească despre efectele lipsei de educație în acest domeniu, recunoscând că și-a început viața sexuală la șaptesprezece ani, cu fratele mai mic al unui fost iubit, „într-o noapte înstelată, într-un fân, fără contracepție“.
Timpul a trecut și odată cu terminarea războiului a aflat de pierderea părinților săi și a emigrat în Israel, respectiv în Palestina. A dat dovadă de mult curaj atunci când și-a schimbat prenumele în Ruth, a devenit cercetașă, dar și lunetistă pentru Haganah (mișcare subterană evreiască ce avea drept scop crearea unui stat evreiesc). Viața i-a mai pus în cale și alte obstacole, ca și cum până atunci nu ar fi fost suficiente, și ajunge să fie rănită în urma exploziei unei bombe, unde aproape i-au fost amputate picioarele, recuperarea sa fiind una foarte anevoioasă.
Cu toate acestea, nu și-a pierdut încrederea și optimismul în propria persoană, și nici curiozitatea ori pasiunea pentru citit (având mereu deschidere de a vorbi despre subiecte tabu precum sexualitate ori menstruație).
Ceea ce o nemulțumea în tinerețe era latura sa fizică, statura scundă, mai exact, întrucât aprecia că în acest fel nu va ajunge nicicând să se căsătorească. Cu toate acestea, optimistă din fire, găsea partea pozitivă și din această situație: „Am avut norocul să fiu atât de mică, pentru că atunci când studiam la Sorbona, era foarte puțin spațiu în sală și puteam găsi întotdeauna un tip arătos care să mă ridice pe pervaz.“
Dar chiar și aici, viața ei avea să ia o altă turnură, când, în 1950, un soldat israelian o cere în căsătorie, iar cei doi ajung să se mute la Paris și să pornească pe drumul studiilor academice; Ruth a ales psihologia în cadrul Universității Sorbona, iar soțul său, facultatea de medicină. Mariajul lor nu a fost unul consistent, după cinci ani acesta destrămându-se și urmând ca partenerul său de viață să se retragă în Israel.
Nu a gustat mult timp amarul singurătății și, după intrarea în posesia cecului de cinci mii de mărci (din partea Guvernului din Germania de Vest), alege să renunțe la Sorbona și să viseze la un viitor în New York, alături de noul său iubit de origine franceză.
Scopul ei era de a obține bursa la New School for Social Research, dar și să aducă pe lume un copil, mai precis, pe Miriam. La scurt timp, divorțează (mariajul fusese efectuat cu scopul de a legaliza sarcina) și face eforturi considerabile pentru a-și întreține fiica, dar și pentru a învăța limba engleză, lucrând drept menajeră. A învățat că femeile trebuie să aibă inițiativă și a spus că independența financiară este primordială.
℗PUBLICITATE
Un „munte“ de ambiție și de perseverență, Ruth demonstrează că se poate orice, absolvind Masterul în Sociologie și ajungând chiar să lucreze ca asistent de cercetare la Columbia University. Nu părea că ar avea succes pe plan personal, până când, aflată într-o vacanță la ski în munții Catskill, l-a întâlnit pe Manfred Westheimer alături de care, nouă luni mai târziu, avea să formeze o familie (a devenit și cetățean american), în care a apărut și fiul lor, Joel.
O viață destinată educației și sănătății sexuale
Își începe activitatea profesională, în adevărul sens al cuvântului, prin anii 1960, în cadrul Planned Parenthood, muncește asiduu și ajunge director de proiect. „Am pregătit profesioniști pentru a fi consilieri în planificarea familiei și m-am gândit că vorbesc doar despre sex – nu vorbesc despre cultură sau literatură. Și apoi, câteva ore mai târziu, m-am gândit ce subiect interesant“, spune Ruth despre viziunea sa de la începutul carierei.
În același timp, nu neglijează nici activitatea academică, astfel că ajunge să obțină doctoratul în consiliere familială și sexuală în cadrul Columbia University, urmând ca în 1970 să devină profesor asociat de consiliere sexuală la Lehman College (Bronx). Deși trece prin experiența concedierii la Colegiului Brooklyn, nu își pierde speranța și, în urma unei conferințe a radiodifuzorilor din New York (în care a discutat răspicat despre importanța unor programe de educație sexuală), ajunge să primească o propunere din partea lui Betty Elam (managerul afacerilor comunitare din cadrul postului de radio WYNY FM) de a realiza show-ul Sexual Speaking (care, ulterior, avea să devină Dr. Ruth Show), ce avea să fie difuzat în fiecare duminică, după miezul nopții.
La scurt timp după lansare, spectacolul avea să se bucure de un succes formidabil, intervalul acestuia urmând să se prelungească la o oră, iar ascultătorii putând să intre în direct și să-i adreseze întrebări. Timpul a trecut și notorietatea a devenit tot mai pregnantă, astfel că, în 1983, un sfert de milion de ascultători se înregistrau săptămânal însă nu era scutită nici de critici privind deschiderea cu care vorbea despre contracepție și sexualitate (în ciuda avertizării Asociației Americane de Psihiatrie împotriva furnizării terapiei efective sau a încercării de a rezolva o problemă în mod concludent pe cale aeriană).
Are un cuvânt preferat: lada’at, a cărei semnificație, în limba ebraică, înseamnă atât „a ști“, cât și „a face sex“. Ruth dezvoltă în documentar acest subiect, subliniind cum „cuvântul «sex» înseamnă să ne cunoaștem și înseamnă să ne luăm timp pentru a asculta și a vorbi între noi. Neavând părinți la vârsta de zece ani, am fost foarte conștientă de importanța de a fi atins și de a fi iubit. Așadar, acesta este unul dintre motivele pentru care am devenit atât de interesată de problemele familiei și de relații.“
Accentul său unic a caracterizat-o, făcând-o ușor recognoscibilă pe undele radio, fiind declarată drept „bunica Freud“. Naturală și asumată, Westheimer nu a dorit să renunțe la vocea sa, deși au fost unii care au încurajat-o să renunțe: „M-a ajutat foarte mult, pentru că atunci când oamenii porneau radioul, știau că sunt eu“, declara în Harvard Business Review (2006).
Dincolo de emisiunea radiofonică, Ruth avea să aibă propria rubrică și în presa scrisă, mai precis în revista Playgirl, ajunge să scrie propriile cărți (peste 40), autobiografia All in a Lifetime primind numeroase recunoașteri internaționale, ba chiar devine personaj al unei piese de teatru intitulată Becoming Dr. Ruth.
Ajunsă la vârsta de nouăzeci de ani, Westheimer nu se lasă mai prejos și continuă să normalizeze conversațiile controversate în subiecte firești, prin lansarea celui mai recent documentar televizat, Ask Dr. Ruth.
Mai mult decât un exemplu, dr. Ruth (aidoma renumitei Edith Eva Eger) este o femeie ce a trecut prin nenumărate provocări, înfruntând viața și arătându-i că totul poate fi preschimbat în favoarea sa, chiar și atunci când nu avea niciun as în mânecă. O viață ca un scenariu de film, ce nu poate decât să ne ambiționeze și să ne facă să realizăm cât de multe putem face, dacă ne dorim, cu adevărat.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
