Skip to content

„Mereu ocupat“ e o stare pe care mulți dintre noi o trăiesc. Ba, chiar dacă nu suntem mereu ocupați, căutăm să fim și ne supraaglomerăm, pentru că aceasta e tendința noastră, ca generație: să nu mai știm ce înseamnă tihna. Ne facem celebrele „to do list“, umplem pagina și apoi ne bucurăm când bifăm câte o treabă îndeplinită, dar o înlocuim rapid cu altele – pentru a nu rămâne fără treburi de care să ne ocupăm. Ajungem să lucrăm până la ore târzii și în weekenduri sau vacanțe. Anxietatea și frica de a nu pierde ceva important (FOMO) se instalează, apoi mai trebuie să luăm în calcul și epuizarea (despre care credem că pe noi nu ne poate atinge).

Și totuși, nu știm care este limita pe care trebuie să le-o impunem altora și să ne-o impunem nouă înșine, pentru a nu ajunge să avem repercusiuni asupra stării de sănătate fizică și psihică. Dar nu e nevoie să ne umplem tot timpul, chiar dacă ne degrevăm alte activități. Avem automobile care merg pe pilot automat, mașini de spălat, aspiratoare și cuptoare inteligente și tot felul de dispozitive care fac singure treabă. Ar fi bine să ne privim în profunzime, în așa fel încât să nu trăim viața la nivel superficial, pentru că acest lucru are un impact negativ asupra sănătății noastre mintale și sociale.

În caz contrar, devenim incapabili să ne mai concentrăm atenția. Și, automat, diluăm posibilitatea de a fi creativi. Dar oricât de tehnice și formale ar fi joburile pe care le avem, inventivitatea joacă un rol aparte în viața noastră. E o supapă necesară pentru mintea umană.

Jurnalistul Michael Harris, în cartea sa The End of Absence, vorbește despre faptul că avem tendința de a fi tributari senzațiilor perene și insignifiante, în locul celor care contează de fapt.

De aceea, este important să putem face rapid substituția între focalizare și schimbarea activității, pentru ca, de-a lungul unei zile să putem trece succesiv prin aceste stări. Dr. Emma Seppälä (director științific al Centrului de Cercetare și Educație pentru Compasiune și Altruism din cadrul Universității Stanford și autoare a cărții The Happiness Track) susține că – pentru a avea o activitate eficientă și plină de inventivitate – este necesar să pendulăm între gândirea liniară (care implică o concentrare adâncă) și cea creativă (care, de mai multe ori, nu este luată în calcul).

Seppälä ne oferă și câteva recomandări simple, ușor de aplicat, despre cum putem să ne deconectăm atunci când suntem suprasolicitați:

℗PUBLICITATE



  • efectuarea unor plimbări lungi;
  • ieșirea din zona de confort;
  • alternarea activităților solicitante cu cele relaxante;
  • alocarea unui timp pentru distracție.

În același trend, croiește și neurologul Daniel Levitin o pledoarie. Mai exact, el menționează că, prin creativitate, se angajează în mod direct creierul și se stimulează asocierea de idei, creându-se sinapse între concepte și conturându-se noi căi neurale. Levitin subliniază faptul că, altfel, aceste schimbări în creier nici nu s-ar putea produce. Practic, vorbim de o „curățire“ a minții. Iar pentru a ne stimula creativitatea, e recomandat să nu ne concentrăm pe ceva anume, ci să medităm sau să ne plimbăm.

Social media ne ține captivi, consumându-ne timpul pe care l-am putea aloca altfel. De asemenea, ne aruncă în brațele anxietății, făcându-ne dependenți de ea. Apoi dezvoltăm și tulburările asociate.

Cal Newport (autorul cărții Deep Work) susține că își verifică o singură dată pe zi e-mailul și că nu are cont pe niciun site de socializare. El conchide că timpul pe care-l pierdem prin această permanentă conectare pe platformele de social media ar putea fi îndreptat spre diverse proiecte. Acesta poate fi un punct de vedere argumentat, de vreme ce capacitatea noastră de a participa la mai multe proiecte simultan se diminuează treptat, fără ca noi să ne dăm seama de motivul real.

Dar dintre toate activitățile pe care le întreprindem cotidian, creativitatea are cel mai mult de pierdut, ea fiind însoțită de o superficialitate accentuată și de limitarea vocabularului. Și totuși, avem nevoie de un intelect flexibil, indiferent de job și de domeniul în care activăm. Iar flexibilitatea dispare atunci când anxietatea și singurătatea își fac apariția.

Social media are atât efecte pozitive, cât și negative. Contactul cu cineva de pe cealaltă parte a lumii sau revedea virtuală cu oameni pe care nu i-am mai întâlnit de zeci de ani poate fi un lucru genial. Pe de altă parte, ușurința cu care ne debarasăm unii de alții (printr-un simplu „unfriend“) sau cu care îi înșelăm pe alții (știrile false ori pseudoperfecțiunea, pe care ne simțim obligați să le afișăm) nu fac altceva decât să ne umple de energie negativă, să ne blocheze creativitatea și să ne îndepărteze de viața autentică.

Iar creativitatea inhibată nu înseamnă doar inactivitate cerebrală, ci și incapacitate de adaptare (fiindcă sinapsele nu se mai sincronizează). În tot acest tumult, este dezirabil să avem verticalitate (să nu creăm o imagine publică distorsionată asupra propriei vieți) și control (asupra propriei persoane).

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0