Statistici pentru contextul actual:
- Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, suicidul era considerat a patra cauză de deces la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.
- Peste 700.000 de oameni și-au pierdut viața prin suicid în cursul anului 2019. Iar statisticile post-pandemie, deși ne așteptam să înregistreze o creștere, sunt în contradictoriu, unele înregistrând creșteri ale comportamentului suicidar, iar altele menținând ratele anterioare.
- Conform unui raport al Oficiului Național de statistică din Marea Britanie, publicat în 2024, Anglia și Țara Galilor înregistrează cele mai ridicate rate ale suicidului din 1999 până în prezent.
- Țările cu un nivel economic mediu, ce cuprind mare parte din populația lumii, înregistrează cumulativ trei sferturi din totalitatea cazurilor de suicid.
- Conform raportului Tabloul Sănătății Mintale în România, ideația suicidară avea o prevalență de 12,9 % în rândul populației de copii cu vârste între 6 și 12 ani.
- Pentru fiecare adult care moare prin suicid, există în medie alte 20 de persoane care au o tentativă de suicid.
Nu e de mirare că suicidul este o problemă de sănătate publică globală și că Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Mondială a Sănătății au stabilit suicidul ca factor primar de intervenție, ele propunându-și, prin Planul de Sănătate mintală 2013-2030, să reducă cu o treime ratele suicidului la nivelul țărilor aliate.
Indiferent de vârsta la care apar, suicidul și tentativele suicidare au un efect de ricoșeu la nivelul familiei, al prietenilor și al colegilor de muncă, astfel încât la fiecare persoană care moare prin suicid, alte șapte persoane sunt afectate de acest gest. Când vine vorba de prevalența ratelor de suicid între sexe, femeile sunt mult mai predispuse la a se implica în comportamente suicidare, deși bărbații înregistrează rate duble ale morților prin suicid. Majoritatea suicidurilor au loc până în vârsta de 50 de ani (78%). Persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile sau marginalizate (din cauza etniei ori aparținând unor minorități sexuale, cum ar fi persoane trans, gay, non-binare etc) au un risc crescut al suicidalității.
Mituri și realități în suicid
Mitul nr. 1: Să vorbești sau să întrebi direct despre suicid înseamnă să încurajezi punerea în act sau să dai idei.
Realitate: Majoritatea persoanelor care au idei suicidare sau contemplă ideea suicidului, de multe ori se tem să vorbească despre asta, din pricina stigmei asociate comportamentului suicidar și suicidului. De cele mai multe ori, când există un mediu de încredere și ele își pot verbaliza gândurile, apare un efect de despovărare, de a se simți mai puțin singure și de temporizare a acțiunilor, chiar de orientare către alte idei sau de căutare a ajutorului.
Mitul nr. 2: Majoritatea sinuciderilor au loc impulsiv, fără alte semne de alertă.
Realitate: Comportamentele suicidare sunt complexe. Uneori, suicidul apare impulsiv, ca răspuns la factori de stres acuți și acces facil la mijloace de autovătămare. Printre factorii de stres acuți, asociați cu un risc crescut pentru autovătămare, se numără: situația economică, lipsa unui loc de muncă, abuz prezent sau în istoric, prezența unei boli cronice ori terminale (de exemplu, diabet, cancer etc), conflicte relaționale (divorț, separare, dispute de custodie) sau pierderi (a unui partener, a stării de sănătate, a locului de muncă, a statutului etc). Însă mare parte a sinuciderilor sunt precedate de semne verbale sau comportamentale, iar de cele mai multe ori stigmatizarea și rușinea asociate suicidului împiedică persoanele să caute ajutor. E important să învățăm care sunt posibilele semne ce ar indica prezența unui risc crescut al comportamentului suicidar.
Mitul nr. 3: Doar persoanele cu tulburări mintale sau cu o problemă de sănătate mintală se sinucid.
Realitate: Suicidul indică, de multe ori, o stare de profundă nefericire, dar nu neapărat prezența unei tulburări mintale. Există multe persoane care trăiesc cu o tulburare mintală și care nu se gândesc sau nu au comportamente suicidale, și nu toți oamenii care își iau viața au o problemă de sănătate mintală. La fiecare 40 de secunde, o persoană moare prin suicid. Suicidul este o problemă de sănătate publică globală. În rândul tinerilor, bullyingul (fizic, verbal, cyberbullyingul) este frecvent asociate cu suicidul. Existența unei probleme de consum de substanțe ori abuz de alcool crește riscul suicidar pentru persoanele care trăiesc deja cu depresie sau cu altă tulburare mintală. Violența de gen sau sexuală este mult mai mult asociată cu un risc crescut al suicidului.
Mitul nr. 4: Persoanele care vorbesc despre suicid nu vor decât atenție. Ele nu vor, de fapt, să acționeze.
℗PUBLICITATE
Realitate: Persoanele care vorbesc despre suicid pot face asta ca un strigăt de ajutor și pentru a căuta suport. Un număr semnificativ de oameni care contemplă ideea suicidului pot trăi cu sentimente intense de anxietate, pot suferi de depresie și pot simți că nu există altă opțiune pentru ei decât moartea prin suicid. Nu toți cei ce se gândesc la sinucidere vor încerca să se sinucidă, dar cine se gândește la sinucidere are un risc mai ridicat de a încerca să se sinucidă.
Mitul nr. 5: Odată ce o persoană a avut o tentativă de suicid, va încerca de aici înainte același lucru.
Realitate: Riscul suicidar crescut este, de multe ori, de scurtă durată și poate fi specific asociat unei situații. Deși gândurile suicidare pot reapărea, acestea nu sunt permanente, odată ce le-ai avut. Un individ cu gânduri suicidare și tentative de suicid în antecedente poate avea o viață de durată.
Mitul nr. 6: Persoanele care manifestă comportamente suicidare sunt hotărâte să moară.
Realitate: Persoanele cu ideație suicidară pot avea deseori o relație ambivalentă cu moartea. Nu toate persoanele care au comportament suicidar vor sa moară, de cele mai multe ori însă simt sentimente de vinovăție copleșitoare, durere emoțională intensă, sentimentul că sunt o povară pentru cei din jur și că apropiaților le-ar fi mai ușor dacă ei n-ar exista. Accesul la suport emoțional la timpul potrivit poate fi o strategie eficientă de prevenție a suicidului.
Dacă te confrunți tu sau o persoană cunoscută cu ideație suicidară te încurajăm să suni la:
- Telefonul Verde Antisuicid 0800-801-200, linia de criză cu acoperire națională, cu funcționare pe bază de voluntariat, care funcționează după următorul program: vinerea de la orele 19:00 la 7:00; sâmbăta de la orele 19:00 la 7:00; duminica de la orele 19:00 la 7:00.
- Pentru orice situație de iminență a comportamentului suicidar, te încurajăm să suni la numărul unic de urgență 112.
- Pentru orice situație în care un copil are o urgență psihoemoțională sau socială (neglijență, abuz, situații de criză), te încurajăm să suni la numărul unic de urgență 119, la care răspund serviciile de asistență și protecție socială.
Acest articol face parte din proiectul #SănătateMintalăPentruToți, o campanie ce vizează înlăturarea stigmatului în sănătate mintală, susținută de Pagina de Psihologie și Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie.
Resurse:
- WHO Mental Health Report (Raportul de sănătate mintală al Organizației Mondiale a Sănătății)
- Every life matter – WHO
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
