fbpx
skip to Main Content
Sănătatea Mintală Ca Prioritate, Nu Moft Sau Lux. Povești Mai Vechi și Mai Noi, Cu Prinți și Prințese, Care Ne îndeamnă La Reflecție

De peste 20 de ani, sunt pasionată de psihologie și de impactul afecțiunilor mintale asupra indivizilor și a societății, iar în prezent, pe fondul pandemiei și al regulilor de distanțare fizică, găsesc acest domeniu mai sensibil și mai interesant deopotrivă. Sănătatea mintală nu a prea reprezentat o prioritate la nivel global, dar cred că acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de specialiști, modele și programe de suport psihologic.

Afecțiunile mintale nu fac discriminare. Nu contează statutul social, câți bani ai sau câte specializări, nici vârsta, culoarea pielii sau religia ta. Suferința emoțională și mintală a unei persoane are efecte grave și asupra sănătății sale fizice, asupra relațiilor cu cei apropiați și a puterii de muncă. Practic, este afectată familia, comunitatea și societatea per ansamblu. Impactul economic al tulburărilor mintale era foarte mare chiar și înainte de COVID-19, când pierderile financiare generate din această cauză se ridicau la un triliard de dolari anual, la nivel global.

Membrii caselor regale europene și alte persoane publice (precum Michelle și Barack Obama, Oprah Winfrey, Dwayne Johnson, Jennifer Garner sau J.K. Rowling) vorbesc deschis despre anxietate sau depresie și despre cât de important este să apelăm la specialiști. La nivel instituțional, bugetele statelor încep timid să recunoască nevoia de finanțare a acestui sector. Spre exemplu, în 2019, bugetul Noii Zeelande a fost supranumit „bugetul stării de bine“, pentru că a alocat o sumă record sănătății mintale.

Cu doar câteva luni în urmă, aflându-mă la Londra pentru un masterat în Educație Internațională, am vizitat Centrul Național „Anna Freud“ pentru Copii și Familie. Acesta are o poveste demnă de un film și o semnificație aparte pentru istoria centrelor de terapie psihologică. Aflat actualmente sub patronajul Alteței Sale Regale ducesa de Cambridge, centrul a fost înființat de Anna Freud, fiica cea mai mică a psihanalistului Sigmund Freud.

Anna Freud a fost un psiholog inovator, iar munca sa a avut un impact semnificativ asupra psihanalizei, psihoterapiei si psihologiei copilului. În 1938, supraviețuind interogatoriilor naziste, ea se refugiază la Londra, unde lucrează intens pentru a oferi ajutor psihologic familiilor afectate de război. Deschide o clinică de terapie (actualul Centru „Anna Freud“) împreună cu prietena ei de suflet, Dorothy Burlingham, moștenitoare a imperiului de bijuterii Tiffany. Eforturile centrului de a sprijini copii și familii a continuat fără oprire până în prezent, munca Annei Freud fiind dusă mai departe de o echipă inimoasă, orientată pe dezvoltarea și punerea în practică a celor mai moderne și eficiente modele de diagnoză și tratament psihologic.

Am avut onoarea să vorbesc cu actualul CEO al centrului, prof. Peter Fonagy, despre cât de important este sprijinul psihologic pentru părinți și copii. El însuși a beneficiat de acest tip de ajutor în anii ʼ60, când – emigrând din Ungaria în Marea Britanie – a ajuns un adolescent depresiv, care dezvoltase gânduri suicidare. Salvarea a venit de la un vecin care, înțelegând suferința băiatului de atunci, l-a dus la Centrul „Anna Freud“. „Terapia m-a salvat“, spune prof. Fonagy, devenit unul dintre cei mai apreciați psihologi, profesor universitar și membru al Academiei Britanice, el fiind chiar decorat de Regina Elisabeta a II-a.

℗PUBLICITATE


De altfel, în Marea Britanie, membrii familiei regale sunt implicați activ în promovarea sănătății mintale. Ducele de Cambridge și Prințul Harry au vorbit deschis despre momentele dificile pe care le-au trăit când mama lor, Lady Diana, a murit și despre cum au apelat la terapeuți, pentru a putea trece peste suferință. Ducele si ducesa de Cambridge împreuna cu Prințul Harry au inițiat campania Heads Together, pentru eliminarea stigmatului asociat tulburărilor mintale și pentru a încuraja dialogurile sănătoase pe această temă. Totodată, ducesa de Cambridge ia parte deseori la activități în cadrul Centrului „Anna Freud“ alături de numeroase familii și militează pentru finanțarea și promovarea programelor de terapie și suport emoțional și mintal. „A cere ajutor nu este o slăbiciune“, afirmă ducesa. Este un adevăr pe care avem nevoie să îl conștientizăm și să îl promovăm. Doar astfel vom putea să reducem stigmatizarea celor care au nevoie de ajutorul psihologului sau psihoterapeutului – mentalitate care, din păcate, încă este la un nivel ridicat în rândurile românilor.

Dar, oare, la ce anume facem referire, când vorbim despre tulburări mintale și importanța promovării sănătății mintale? Ce s-ar putea vedea, dacă am face o „radiografie“ psihologică a vieții oamenilor? Statisticile – așa cum sunt prezentate de foruri internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, Fundația Sanătății Mintale și NICE (Marea Britanie) sau Consiliul Național pentru Sănătate Comportamentală (SUA) – erau îngrijorătoare și înainte de COVID-19: în jur de 50% dintre tulburările mintale debutează până la vârsta de 14 ani; 13% dintre tinerii cu vârsta între 5 și 19 ani pot dezvolta o tulburare mintală oricând; și în orice moment 16% dintre adulți prezintă cel puțin o tulburare mintală. Iar perioada pandemiei este de așteptat să mărească substanțial aceste cifre. Cele mai frecvente sunt afecțiunile depresive și cele anxioase, dar putem aminti și altele des întâlnite, precum sindromul de stres posttraumatic (PTSD), tulburările de alimentație, tulburările de ritm somn-veghe, tulburările de conduită, adicțiile, tulburările neurocognitive sau tulburările de personalitate. În total, există în jur de 200 de astfel de afecțiuni. Și chiar dacă enumerarea tuturor sau descrierea lor nu face obiectul acestui material, probabil că cele câteva menționate sunt cunoscute publicului larg – din experiență directă sau din observarea persoanelor apropiate.

Adevărul este că situația actuală, generată de noul coronavirus – prin impunerea săptămânilor de distanțare fizică, izolare în casă, schimbări fundamentale în stilul de viață și de muncă – generează un nivel ridicat de nesiguranță, neputință, stres și îngrijorare. Așadar, ce este de făcut într-o astfel de perioadă, ținând cont de implicațiile negative ale afecțiunilor mintale la nivelul familiei și societății?

Pe lângă respectarea regulilor de igienă și de distanțare socială, se pot aplica o serie de tehnici care să diminueze stresul și să readucă echilibrul emoțional și mintal.

  • Practică exerciții de respirație conștientă. Când inspiri profund, poți să îți imaginezi că te încarci cu lumină aurie, iar când expiri te eliberezi de negativitate. Te va ajuta în detensionarea sistemului nervos, vei avea o perspectivă mai clară și îți va fi mai ușor să-ți accesezi resursele creative și adaptative.
  • Meditează zilnic. Există multe modalități, dar acum îți sugerez o meditație simplă. Te așezi comod, închizi ochii și îți imaginezi că te afli pe un munte. E vară, pășești simțind cum pământul îți susține tălpile, iarba e verde în jurul tău, adierea vântului te atinge ușor, soarele îți încălzește creștetul capului. Simți sprijin și energie, te umpli de frumos și pace.
  • Focalizează-te pe resursele pe care le ai deja la îndemână. Întreabă-te ce știi să faci, cum poți să îți reajustezi munca sau finanțele, cine sau ce te poate ajuta în mod concret. Colaborarea și susținerea reciprocă sunt esențiale.
  • Stabilește-ți o nouă rutină zilnică. Va fi un mesaj pentru subconștientul tău că viața continuă și că dificultățile actuale sunt temporare.
  • Conectează-te virtual cu persoane dragi, fă exerciții fizice regulat, odihnește-te, servește doar porții reduse de știri.

Și platforma Pagina de Psihologie îți stă la dispoziție cu nenumărate resurse pe care le poți accesa. Sau poți lucra individual cu un specialist, ca să depășești mai ușor această perioadă. Parafrazând spusele prof. Fonagy, „psihologul vede dincolo de suferință și ajută clientul să-și prelucreze inhibițiile și comportamentele distructive“, pentru a scoate la iveală resursele necesare.

Anka Máté

Anka Máté este psiholog clinician și educațional, membru în Colegiul Psihologilor din România și afiliat Asociației Psihologilor Americani. Are un masterat în Psihoterapie și Psihodiagnostic, este masterand în Educație Internațională la Kingʹs College London și a fost membru în echipa proiectului BEIP alături de profesori de la Harvard Medical School. Anka a acumulat 16 ani de experiență în lucrul cu copii, adulți și familii și practică meditația și tehnicile corporale pentru atingerea echilibrului corp-minte-suflet.

Back To Top
×Close search
Caută