Skip to content

Există oameni în jurul nostru care, în ciuda unui start dificil în viață sau a unei existențe încercate pe perioade mai lungi sau mai dese, reușesc să gestioneze stresul și provocările aferente, bucurându-se de o stare de sănătate mintală bună. După cum există și oameni care, deși au un istoric de viață cu mai puține riscuri, au o stare precară a sănătății mintale, se îmbolnăvesc sau dezvoltă tulburări mintale. Care ar putea fi explicația când vorbim despre ce-i ajută pe unii și ce-i îmbolnăvește pe alții?

În spațiul românesc, una din atitudinile stigmatizante frecvent întâlnite în mentalul colectiv este aceea conform căreia, dacă o persoană suferă de o afectare a sănătății mintale sau de o tulburare mintală, este o persoană slabă sau care nu are suficiente probleme care să-i țină mintea ocupată. Raportul anual OMS despre Sănătate Mintală din 2019 ne spune însă că: „Sănătatea noastră mintală este influențată de circumstanțele în care ne naștem, în care suntem crescuți și în care ne trăim viața“.

Ce influențează sănătatea mintală

Conform raportului menționat, există trei mari categorii de factori determinanți ai sănătății mintale, ce pot fi grupați în: individuali, comunitari sau familiali și structurali.

  1. Vulnerabilitatea personală

Dezvoltarea unei afectări de sănătate mintală este influențată de factori psihologici și biologici individuali. Factorii biologici pot include, în afara celor genetici (de exemplu, un istoric de familie ce include tulburări mintale cu o predispoziție genetică, cum ar fi tulburarea de spectru autist, întârzierea mintală sau tulburarea bipolară etc), consumul de canabis sau privarea prelungită de oxigen, hipoxia la naștere. Uneori, sănătatea creierului este și sănătatea minții, iar afecțiunile ce impactează funcționarea creierului devin ele însele factori de risc pentru sănătatea mintală.

  1. Factorii familiali și comunitari

Aceștia se referă la mediul imediat, apropiat individului, cuprinzând ocaziile de socializare, oportunitățile de angajare pe piața muncii, într-un mod individual semnificativ, cu sens, precum și condițiile socio-economice în care se găsește persoana respectivă. Aici sunt incluse atitudinile și comportamentele parentale, dar și starea de sănătate mintală a părinților, mai ales pe parcursul copilăriei, până în adolescență. Tot în această categorie intră și accesul la servicii (grădiniță, școală, cabinete medicale, lăcașuri de rugăciune, precum și calitatea și siguranța lor), dar și accesul la locuri de muncă. Toate acestea pot crea oportunități, astfel încât individul să-și aleagă drumul în viață, în timp ce absența lor sau accesul dificil la ele poate reduce semnificativ șansele de reușită ale unei persoane. De exemplu, accesul anevoios sau limitativ al unei femei la servicii medicale obstetricale, de întrerupere a unei sarcini nedorite ori în urma unui abuz sau într-o perioadă dificilă economic, poate avea impact pe termen lung atât asupra sănătății sale mintale, cât și asupra sănătății mintale a copilului ei, ceea ce va afecta, pe termen lung, întreaga familie.

℗PUBLICITATE



  1. Factorii structurali

În această categorie intră o serie mai largă de influențe, de la contextul sociocultural (de exemplu, conflictele interetnice), contextul geopolitic (cum ar fi impactul războiului ruso-ucrainean sau israelo-palestinian), precum și factorii de mediu și condițiile de trai (de exemplu, clima, infrastructura, egalitatea drepturilor, stabilitatea socială și, per total, calitatea mediului). Aici sunt incluse accesul la elementele de bază, indispensabile vieții, precum alimentele, apa și adăpostul, dar și dreptul la sănătate și justiție pentru toți cetățenii. Tot în cadrul acestei categorii vorbim de politici de sănătate, politici economice și sociale, dar și de menținere a unor atitudini, norme și valori ce vizează, în special, credința, genul și sexualitate, care pot avea un impact major asupra stării sănătății mintale.

De exemplu, un bărbat etnic rrom poate avea acces limitat la locuri de muncă, din pricina menținerii atitudinilor de excluziune socială, ceea ce îi impactează stima de sine și condițiile de trai, atât lui, cât și familiei sale, perpetuând astfel ciclul vicios între discriminare, sărăcie și afectarea stării sănătății mintale.

Factori de risc în sănătatea mintală – imagine reprodusă din Raportul anual asupra Sănătății Mintale realizat de Organizația Mondială a Sănătății
Factori de protecție în sănătatea mintală – imagine reprodusă din Raportul anual asupra Sănătății Mintale realizat de Organizația Mondială a Sănătății

În concluzie

Există factori individuali psihologici, care pot contribui la apariția și dezvoltarea unor tulburări mintale, precum și prezența sau absența unui sentiment de competență și încredere în capacitatea individuală de a alege ce se întâmplă în viața personală și care ar fi cea mai bună opțiune pentru sănătatea mintală, întrucât persoanele provenind din pături marginalizate, discriminate sau stigmatizate se confruntă frecvent cu o restrângere semnificativă a alegerilor pe care le pot face. Cu alte cuvinte, deși factorii biologici și sociali sunt factori de influență importanți în sănătatea mintală, individul este mai mult decât biologia sa sau circumstanțele în care a crescut, și mai degrabă toți acești factori la un loc (și niciunul individual) au capacitatea de a cauza o tulburare de sănătate mintală.

De reflectat

  • Ce factori de risc pentru sănătatea mintală identifici în viața ta și în istoricul tău familial, comunitar?
  • Ce factori de protecție identifici?
  • Ce ține de tine și ce poți face începând de mâine ca să-ți îmbunătățești starea de sănătate mintală?
  • Ce atitudini, credințe sau convingeri greșite despre sănătatea mintală s-au modificat ca urmare a lecturii acestui articol?

Acest articol face parte din proiectul #SănătateMintalăPentruToți, o campanie ce vizează înlăturarea stigmatului în sănătatea mintală, susținută de Pagina de Psihologie și Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie.


Citește și:

Cornelia Paraipan - medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului; psihoterapeut de familie în formare în cadrul Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0