Observațiile experților de la nivel internațional ne arată că pandemia Covid-19 a dus la o accelerare bruscă a cererii de servicii de sănătate mintală, ce depășește, în prezent, capacitatea de îngrijire disponibilă. Așa cum se întâmplă în multe alte situații, carența aceasta este exploatată la nivel macro drept justificare pentru multitudinea de soluții alternative, precum serviciile de sănătate digitală furnizate de start-up-uri generatoare de profit, ce au drept prim-plan obținerea de fonduri, iar abia în plan secund bunăstarea cetățenilor.
Potrivit lui Danielle Carr, de la UCLA, anumiți oameni de știință socială numesc acest fenomen „reificare“, sau procesul prin care efectele unui aranjament politic (al puterii) încep să pară fapte obiective. Ceea ce face, în realitate, reificarea este schimbarea unei probleme politice cu o altă tehnică practică ori științifică. Un exemplu, în acest sens, poate fi efectul luptei dintre muncă și corporații ce se aliază cu prețul ridicat al energiei, sub titlul de „inflație“ etc. Simptomele luptei politice și ale crizei sociale tind să fie percepute drept probleme ale căror soluții devin tehnice (în lipsa unor specialiști din aria sistemului medical, cu predilecție, a sănătății mintale), ceea ce schimbă paradigma situației reale.
În acest context, psihoterapeutul și medicul psihiatru Cristina Petrescu-Ghenea (gazdă a podcastului Reconectat și coordonator de programe de formare în cadrul AMPP) evidențiază că: „Ultimele decenii ne-au arătat că abordarea sănătății mintale ca o problemă individuală nu este doar ineficientă, ci poate deveni chiar dăunătoare.“ Mai exact, ceea ce ne transmite Cristina este că: „Ar fi nevoie să realizăm că trăim într-o lume în care inechitatea este pervazivă și menținută în mod rigid, prin intermediul ierarhiilor care constituie structurile de putere.“
Întregul este mai mare decât suma părților
Spre exemplu, pentru domeniul medical, exemplele de contextualizare sunt numeroase, iar sociologii vorbesc despre „medicalizare“ ‒ mai exact, se pune accentul pe individ, din punct de vedere biologic, în detrimentul factorilor din condițiile sistemice și infrastructurale ce îl aduc în acel punct critic).
Mergând pe același filon, dr. Cristina Petrescu-Ghenea completează: „Dacă, până de curând, aceste structuri erau reprezentate de cei aflați în poziții de putere guvernamentală, în ultimele decenii, acestora li s-au suprapus corporațiile, conduse de o mână de oameni, care dețin aceste instituții și, prin intermediul lor, mare parte din avuția planetei.“ Mai precis, „cu cât te afli mai jos în această ierarhie, din cauza clasei sociale, a statutului material, a rasei, a orientării sexuale sau a identității de gen, cu atât insecuritatea în care trăiești este mai mare și, de aici, și stresul la care ești expusă“.
Un studiu publicat anul trecut în The Lancet estima că pandemia Covid-19 ar fi determinat 53,2 milioane de cazuri de tulburare depresivă majoră și 76,2 milioane de cazuri de tulburare de anxietate, la nivel global. Totodată, însă, aceeași publicație contura în 2020 predicțiile unei avalanșe de cazuri de sănătate mintală, ca urmare a pandemiei ce ar fi fost supraevaluate, întrucât „sentimentele de anxietate și tristețe sunt reacții cu totul normale la situații dificile, nu simptome de sănătate mintală precară“ ‒ potrivit nytimes.com.
Din ce în ce mai multe studii ne arată cum abordarea biologică a sănătății mintale a eșuat dramatic în ultimele decenii, precum și cât de important este mediul de viață pentru vindecarea noastră, nu doar individuală, ci și colectivă. Cu toate acestea, soluțiile eficiente pentru multe probleme medicalizate au nevoie de soluții politice, cu atât mai mult cu cât vorbim de o perioadă ce se întinde pe termen lung sau indefinit.
În egală măsură, după cum punctează și medicul canadian Gabor Maté, în Mitul normalității, prea bine cunoscutul stres este implicat în tot ce înseamnă tulburări mintale, iar sărăcia, discriminarea și politicul pot fi determinante directe ale dezvoltării depresiei, ori ale schizofreniei, în rândul populației.
℗PUBLICITATE
Desigur, este important și felul în care reacționăm la toți acești stimuli, întrucât unii dintre noi devenim furioși și impulsivi, pe când alții, depresivi.
De aceea, specialiștii în psihologie susțin că medicalizarea sănătății mintale nu reprezintă o soluție, atunci când scopul este abordarea cauzei creșterii suferințelor mintale și emoționale. Din păcate, însă, demedicalizarea acestor probleme duce la identificarea stresorilor, adică a hibelor politice, iar soluționarea lor va însemna preluarea grupurilor de persoane ce beneficiază de status quo.
Fără a conduce discuția în zona teoriilor conspiraționiste, rezolvarea crizei de sănătate mintală se poate face, fără îndoială, prin asigurarea accesului necontenit al cetățenilor la strategii ce îi protejează de stresul cronic (siguranța locului de muncă, a locuințelor, educație, securitate națională etc), și nicidecum doar prin acces la îngrijiri și tratamente psihiatrice.
Mediul ne influențează și ne afectează
Este important ca psihoterapeuții și lucrătorii în sănătate mintală (și din domeniul medical, în general) să înțeleagă aceste mecanisme, pentru a avea compasiune față de pacienți și dificultățile cu care aceștia se confruntă, evitând, astfel, să se învinovățească pe sine, pentru probleme sistemice ‒ afirmă Cristina Petrescu-Ghenea. „Degeaba ne tratăm clienții medici care suferă de epuizare profesională, depresie, anxietate sau adicții cu cele mai bune tehnici psihoterapeutice în cabinet, dacă mediul de lucru în care aceștia se întorc, ulterior, este unul toxic, care le impune o serie de așteptări nerealiste în privința orelor și a condițiilor de lucru, a remunerației, dar și a stigmei create, deja, de zeci de ani, prin mass-media, asupra acestei profesii“ ‒ mai spune psihoterapeuta.
Prin urmare, ceea ce ne transmite expertul în sănătate mintală este că: „Avem nevoie să discutăm în cabinet cu clienții despre inechitatea și lipsa de justiție care există la nivel social, iar în mod colectiv să punem presiune asupra sistemului, pentru a crea condiții de viață mai puțin stresante“.
Totodată, specialiștii ne îndeamnă să acționăm cumpătat la tot ceea ce întâmpinăm, făcând distincția între ceea ce stă în puterea noastră și ceea ce nu ține de noi, mânați de curiozitate, deschidere și acceptare a firescului, rămânând activi, menținând o rutină zilnică riguroasă, făcând ceea ce ne place, vorbind despre trăirile noastre cu ceilalți, fiind atenți la propria persoană și având grijă de cei din preajma noastră.
Este important, de asemenea, ca factorii decizionali să constate că prin îmbunătățirea sănătății mintale a populației, cresc eficiența și randamentul intervențiilor pentru tulburările din spectrul aferent. Astfel, fie că vorbim de protecție legislativă, socială și financiară, de programe de conștientizare și educație, ori de o calitate și o cantitate superioare a serviciilor sanitare, cetățenii merită să fie tratați corespunzător de decidenții politici, dacă ne dorim o schimbare a întregului sistem sanitar și o îmbunătățire a calității vieții beneficiarilor, de facto.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
