O preocupare deseori verbalizată de oameni odată cu venirea toamnei este legată de căderea părului. Fie că suntem surprinși de firele de păr care rămân pe peria cu care ne pieptănăm, fie de smocurile care se adună la roata de scurgere a dușului, reacția este aceeași – ceva nu este în regulă și e nevoie să fac ceva! În acest sens, am stat de vorbă cu dr. Iulia Panțuru despre cauzele căderii părului, formele de prevenție și de tratament, dar și despre impactul pe care-l poate avea psihoterapia. Iulia este medic specialist dermatovenerologie, este doctorand și un om pasionat de starea generală de bine. În primăvara acestui an a mai fost invitata Paginii de Psihologie la o conversație din seria #BraveTalk, iar acum este alături de noi într-un nou interviu.
De regulă, toamna, mulți oameni se plâng de probleme legate de căderea părului; care sunt principalele cauze ale căderii părului?
Părul este una din cele mai de preț podoabe ale unei femei, și nu numai. În ultimul timp, și bărbații se adresează serviciilor noastre având ca scop încetinirea sau oprirea procesului de cădere a părului. Pe lângă rolul de a proteja scalpul, părul este și un mod de comunicare cu alții, un mod de a transmite mesaje celor din jur și arată întotdeauna starea de sănătate fizică și emoțională a persoanei respective. În anumite culturi, se considera că părul este o extensie a sistemului nervos și că lungimea părului ar reflecta puterea interioară, puterea spiritului. De asemenea, părul lung este asociat cu puterea intuiției în triburile de indieni Navajo.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Avem peste 150.000 de fire de păr la nivelul scalpului, care cresc cu o viteză de aproximativ 1-1,5 cm pe lună. Părul crește mai repede la femei, la persoanele tinere și în anotimpurile călduroase. Creșterea firelor de păr se desfășoară de-a lungul unui ciclu de 2-5 ani și cuprinde trei faze: faza anagenă, cea de creștere, ce durează în medie 3 ani, faza catagenă, în care firul de păr se oprește din creștere, ce durează 1-3 săptămâni și faza telogenă, de aproximativ 3-4 luni, în care firul cade.
Există multiple cauze ale căderii părului: genetice, hormonale, autoimune, secundare unor afecțiuni cutanate sau infecții, tulburări ale circulației locale, rezultând în diferite forme de alopecie, unele cicatriciale sau definitive, unde firul de păr nu se regenerează niciodată.
Când vorbim de căderea difuză a firelor de păr de la nivelul întregului scalp, ducând la rărirea podoabei capilare, observăm că acest tip de cădere apare frecvent după naștere sau avort, în anumite afecțiuni endocrinologice, după consumul anumitor medicamente, când căderea se instalează la aproximativ 4-8 săptămâni de la administrarea medicamentului, după intervenții chirurgicale laborioase, în deficite severe de micronutrienți (fier, zinc, seleniu, cupru, magneziu, vitamina A și C), după intoxicații cu metale grele, după agresiuni cosmetice care distrug tija firului de par.
Nu în ultimul rând, un stres psiho-emoțional puternic poate duce la căderea părului într-un interval de aproximativ 2-3 luni de la eveniment. Poate fi pierderea unei persoane apropiate, ruptura unei relații până la sentimente de frică sau regret, practic orice emoție din categoria anxietății sau depresiei.
Este normal să ne cadă părul, este parte din funcționarea sănătoasă a organismului?
Așa cum spuneam mai sus, este firesc ca firul să cadă în faza telogenă a ciclului de evoluție. Pierderea a 100-150 de fire de păr pe zi este considerată normală, atât timp cât regenerarea este și ea prezentă.
Dacă observăm că avem o astfel de problemă, care este primul pas pentru tratarea acesteia?
Având în vedere multitudinea de cauze ce pot duce la pierderea părului, primul pas ar trebui să fie, categoric, consultul dermatologic. În cadrul consultului se vor face investigații trichoscopice și de laborator, se va stabili cauza și se vor prescrie soluțiile terapeutice potrivite pentru fiecare persoană în parte.
Ce forme eficiente de tratament există pentru problemele legate de căderea părului?
Eficiența tratamentului depinde întotdeauna de diagnosticul corect al cauzei. Unele tipuri de alopecie necesită doar suport nutrițional cu suplimente ce conțin aminoacizi și microelemente, minerale sau vitamine asociate cu produse de îngrijire specifice. Alteori, apelăm la tehnici de mezoterapie sau injectări cu plasma autologă bogată în trombocite (PRP). În situații punctuale administrăm corticoterapie locală sau sistemică împreună cu tratamentul patologiei de bază. Atunci când cauza este emoțională, pe lângă tratamentele de suport fizic ale regenerării, îndrumăm pacienții și către psihoterapie.
Care ar fi legătura dintre căderea părului și conflictele noastre psihice sau emoționale?
Stresul psiho-emoțional poate duce, în general, la trei tipuri de cădere a părului. Primul ar fi Effluvium telogen, care înseamnă că multiple fire de păr ajung rapid în faza telogenă, deci cea de cădere, fără a împlini toată etapa de creștere anagenă. Va apărea o alopecie difuză, în care firul de păr cade ușor la spălat sau pieptănat. Acest tip de cădere poate apărea la câteva săptămâni, până la maximum trei luni de la stresul emoțional.
A doua formă de alopecie asociată stresului este tricotilomania, adică smulgerea firelor de par de la nivelul scalpului, sprâncenelor, genelor sau bărbii de către persoana în cauză. Apare de obicei pe sentimente de frustrare, plictiseală, inadecvare, tensiune și singurătate, fără a se limita la acestea, bineînțeles.
O altă formă de alopecie care apare frecvent ca urmare a unui șoc psiho-emoțional este alopecia areata. Se manifestă prin pierderea părului pe zone circulare la nivelul scalpului, fiind mai frecventă la copii și bărbați. De obicei, este precedată de un sindrom depresiv sau anxietate. Persoanele la care apare acest tip de alopecie sunt de multe ori fie agresive, fie timide, cu probleme de adaptare și integrare și uneori cu tulburări de concentrare.
În aceste trei situații, îndeosebi, ajutorul psihologului este neprețuit.
Apropo de problemele emoționale, ce ați observat în practica clinică, cum afectează acestea scalpul și pielea corpului uman?
℗PUBLICITATE
Pe lângă tipurile de alopecie descrise mai sus, stresul poate declanșa sau agrava diferite afecțiuni la nivelul pielii și scalpului. Printre acestea se numără dermatita seboreică, acneea, rozaceea, psoriazisul, lichenul plan, dermatita atopică, eczema cronică și multe altele.
De asemenea, în perioadele de stres pielea devine mai uscată, bariera cutanată fiind afectată, poate și datorită faptului că persoanele nu mai acordă aceeași atenție îngrijirii pielii.
Cât de important ar fi ca medicul dermatolog să lucreze împreună cu un psiholog sau psihoterapeut pentru a forma o echipă de intervenție multidisciplinară?
Având în vedere ca noi nu suntem doar ființe fizice și că sănătatea înseamnă o stare de bine pe toate planurile noastre, fizic, psihic, emoțional, spiritual, cred că echipele multidisciplinare sunt cheia succesului. Astfel, îmi îndrum frecvent pacienții către psihoterapie, cât și spre alte ramuri ale medicinii tradiționale și netradiționale, integrative și holistice, înspre binele superior al persoanei. Cred că orice metodă care îi aduce pacientului o stare de bine este mai mult decât potrivită.
S-a întâmplat să le recomandați pacienților să încerce și un tratament psihoterapeutic?
Aici răspunsul este foarte scurt și este un da categoric.
Cum putem preveni căderea excesivă a părului și ce putem face pentru a favoriza îmbogățirea acestuia?
Frumusețea și sănătatea părului sunt date în primul rând de frumusețea și sănătatea corpului, a minții și a sufletului. Prevenția este strâns legată de un stil de viață sănătos: alimentație nutritivă și variată, hidratare corespunzătoare, mișcare fizică, somn suficient și de calitate, relații frumoase și armonioase, în special cu propria persoană, recunoștință și bucurie pentru tot ce avem. Pe scurt, acea stare de „îmi este bine“. Și dacă nu ne este bine, este timpul să schimbăm ceva.
Când vorbim de recuperarea părului pierdut, toate metodele de mai sus sunt de mare ajutor, asociate cu psihoterapie și tratamentul cauzei fizice a căderii, dacă aceasta există, împreună cu medicul dermatolog.
Ce rutine sănătoase există pentru protejarea scalpului și cum putem avea mai multă grijă de sănătatea acestuia?
În ceea ce privește rutina de îngrijire, ea variază în funcție de tipul de scalp și păr pe care-l avem. Însă există câteva aspecte generale de care ar fi recomandat să ținem cont.
Spălarea regulată a părului este foarte importantă pentru a înlătura excesul de sebum, poluare, praf și produse de hairstyling. Frecvența spălărilor variază în funcție de tipul de păr, de la o dată pe săptămână până la spălări o dată la două zile.
În cazul părului lung, folosirea de balsam este obligatorie. Acesta se aplică doar pe tija firului de păr, deci nu pe scalp, și se clătește foarte bine.
Uscarea naturală a părului este cea mai sănătoasă, iar evitarea utilizării de dispozitive care supraîncălzesc părul (ondulator, placă de păr) ar fi de dorit.
Produsele de îngrijire ar trebui sa fie cat mai naturale, fără multe substanțe chimice. Vopseaua de păr, bazată pe pigmenți naturali, fără amoniac, este cea mai indicată în cazul în care ne decidem asupra unei asemenea proceduri.
Părul se tunde o dată la maximum două luni, nu pentru că ar stimula creșterea părului, ci pentru a menține un fir sănătos și a îndepărta zona distală care este cea mai afectată de uscăciune, despicare etc., și care poate îngreuna procesul de pieptănare ducând la ruptura firelor de păr. Se recomandă folosirea de perii cu zimți rari.
Masajul scalpului este binevenit, căci va crește microcirculația din piele, care va asigura nutrienții necesari creșterii firului de păr.
Pentru sfaturi și sugestii utile, vă recomandăm și rubrica noastră lunară Minte flexibilă în corp îngrijit.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
